tag:blogger.com,1999:blog-90668757220828359002024-03-05T22:38:47.851-08:00Adrian Sorin MIHALACHEMIRACOLUL CUNOAȘTERII. Știință, Societate, SpiritualitateAdrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.comBlogger20125tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-85141761503381284502022-05-23T11:02:00.000-07:002022-05-23T11:02:15.700-07:00<div class="" data-block="true" data-editor="cimso" data-offset-key="8smke-0-0" style="background-color: white; color: #050505; font-family: system-ui, -apple-system, "system-ui", ".SFNSText-Regular", sans-serif; font-size: 15px; white-space: pre-wrap;"><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="8smke-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><span data-offset-key="8smke-0-0" style="font-family: inherit;"><br /></span></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="8smke-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><span data-offset-key="8smke-0-0" style="font-family: inherit;"><br /></span></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="8smke-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><span data-offset-key="8smke-0-0" style="font-family: inherit;"><br /></span></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="8smke-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><span data-offset-key="8smke-0-0" style="font-family: inherit;"><br />Transmisiune live, în <a href="https://www.youtube.com/c/AdrianSorinMIHALACHE/featured ">youtube</a>, începând cu ora 20.00 (ora României),</span></div></div><div class="" data-block="true" data-editor="cimso" data-offset-key="6mrnj-0-0" style="background-color: white; color: #050505; font-family: system-ui, -apple-system, "system-ui", ".SFNSText-Regular", sans-serif; font-size: 15px; white-space: pre-wrap;"><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="6mrnj-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><span data-offset-key="6mrnj-0-0" style="font-family: inherit;">cu acces liber.</span></div></div><div class="" data-block="true" data-editor="cimso" data-offset-key="7ke5e-0-0" style="background-color: white; color: #050505; font-family: system-ui, -apple-system, "system-ui", ".SFNSText-Regular", sans-serif; font-size: 15px; white-space: pre-wrap;"><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="7ke5e-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><span data-offset-key="7ke5e-0-0" style="font-family: inherit;"><br data-text="true" /></span></div></div><div class="" data-block="true" data-editor="cimso" data-offset-key="acnn4-0-0" style="background-color: white; color: #050505; font-family: system-ui, -apple-system, "system-ui", ".SFNSText-Regular", sans-serif; font-size: 15px; white-space: pre-wrap;"><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="acnn4-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><span data-offset-key="acnn4-0-0" style="font-family: inherit;"> </span><span class="py34i1dx" style="color: var(--blue-link); font-family: inherit;">https://www.youtube.com/c/AdrianSorinMIHALACHE/featured</span><span data-offset-key="acnn4-2-0" style="font-family: inherit;"> </span></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="acnn4-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><br /></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="acnn4-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><br /></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="acnn4-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><br /></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="acnn4-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUT2yBcRsrTdB_ZoeT294MvW_wuptMsTrndUi1aiSb7upFe7zbKXMyu5MLAiAvpS_Bra7MhcXpAQkxDrHBo_9Z76Fz4WE_s4OO9bxUVRaU9LaLXlxsPeq8NvKgBOjsqdWDDh_xDGiZJbQnErJ1pqKHPa5q_uGT0F8cMqlvd1_AhKwL8u5idnQZQmCk/s3510/(5)%20Masa%20Rotunda%20(2).jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3510" data-original-width="2413" height="781" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUT2yBcRsrTdB_ZoeT294MvW_wuptMsTrndUi1aiSb7upFe7zbKXMyu5MLAiAvpS_Bra7MhcXpAQkxDrHBo_9Z76Fz4WE_s4OO9bxUVRaU9LaLXlxsPeq8NvKgBOjsqdWDDh_xDGiZJbQnErJ1pqKHPa5q_uGT0F8cMqlvd1_AhKwL8u5idnQZQmCk/w537-h781/(5)%20Masa%20Rotunda%20(2).jpeg" width="537" /></a></div><br /></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="acnn4-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><br /></div><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="acnn4-0-0" style="direction: ltr; font-family: inherit; position: relative;"><br /></div></div>Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-16646723528568453772022-05-07T03:47:00.004-07:002022-05-07T03:47:55.452-07:00<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEilNgEbFzJukB228vHcqM3srlMlyTb1tudMIOosu5QI1Gb_9yxP0IZ6cieXd7fZle9w5x5tf95mqLG1xUcyVfMZ-K4DIgk-LBUDnYh-18qx-Z9wXYZNaKpOi5EBHhPHqcbpb2Pkfu6CLVDOMoa__myjvaoeTbxuR95NWolppu8OHzTbFSpanjmEvE02" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1080" data-original-width="1920" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEilNgEbFzJukB228vHcqM3srlMlyTb1tudMIOosu5QI1Gb_9yxP0IZ6cieXd7fZle9w5x5tf95mqLG1xUcyVfMZ-K4DIgk-LBUDnYh-18qx-Z9wXYZNaKpOi5EBHhPHqcbpb2Pkfu6CLVDOMoa__myjvaoeTbxuR95NWolppu8OHzTbFSpanjmEvE02" width="320" /></a></div><br />Stream disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=wAA0fPJki0w<p></p>Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-86227059660803557622022-04-28T12:54:00.000-07:002022-04-28T12:54:15.027-07:00Miracolul Cunoașterii - Științe Medicale și Spiritualitate creștină<iframe width="480" height="270" src="https://youtube.com/embed/1E-oKU7fnFA" frameborder="0"></iframe>Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-13567874292655807172017-09-07T07:38:00.001-07:002017-09-07T07:39:10.326-07:00COMUNICARE ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ program inedit de MASTER, într-o ABORDARE INTERDISCIPLINARĂ la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași Un dialog al perspectivelor, prezentând cursuri din PSHIHOLOGIE, ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI, FILOSOFIE și TEOLOGIE<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgM0bkUB_Wy5zGIHiEXSXnYe3EX7jQvLHHLflBdSH581m4aXZzBDzzql9O6HN0OLiDKcq80pUbYktnsMBxiPkZBraKEDHZvtpeCxjCU6Y9DegZLb9BFN6hC5gmzvwt5NvCX6CnaXYbKDWo/s1600/Prezentare+cu+filosofie.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgM0bkUB_Wy5zGIHiEXSXnYe3EX7jQvLHHLflBdSH581m4aXZzBDzzql9O6HN0OLiDKcq80pUbYktnsMBxiPkZBraKEDHZvtpeCxjCU6Y9DegZLb9BFN6hC5gmzvwt5NvCX6CnaXYbKDWo/s320/Prezentare+cu+filosofie.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXwRhVt7PtbQcO5ywDZZosZ5CHGGw-sTuIrHExgRnWKYxzzFCwJb7ceZkUUAIolsbGLbxGx64-zYv0PerMKY5GaFnp_leQ8OJ3n3Aad9MWJ_Z343xH_ysQY7U_KJMO_wc6H8vQfq95gT8/s1600/Prezentare+cu+pedagogia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXwRhVt7PtbQcO5ywDZZosZ5CHGGw-sTuIrHExgRnWKYxzzFCwJb7ceZkUUAIolsbGLbxGx64-zYv0PerMKY5GaFnp_leQ8OJ3n3Aad9MWJ_Z343xH_ysQY7U_KJMO_wc6H8vQfq95gT8/s320/Prezentare+cu+pedagogia.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTnQ4Blk-VMd9Z0N4GJdjMKtJ5OtejRF8vPcYh8nXKf2S_Tth6atisriqgVR5kYHc9K4JwNojlhyphenhyphenObURr6mEwnGRa5pGRa6DQk-vNDEV9re_QUois_us-iyrPYNygnHd8e9sB9mVCfGFY/s1600/Prezentare+cu+psihologia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTnQ4Blk-VMd9Z0N4GJdjMKtJ5OtejRF8vPcYh8nXKf2S_Tth6atisriqgVR5kYHc9K4JwNojlhyphenhyphenObURr6mEwnGRa5pGRa6DQk-vNDEV9re_QUois_us-iyrPYNygnHd8e9sB9mVCfGFY/s320/Prezentare+cu+psihologia.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTXEZDOzupGl5nxo1qaprEGjpTUUujU8cjxka2EaMFhYmTeq-o_HKj4_ymL_VX8HCDYioHz1l2z2jCNcu2KFygMWLbjt5yLiSkGfJ3r2AkB_NRpYX3lEDr8O230aC_kKrS2FvM8l6sRds/s1600/Prezentare+Generala.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTXEZDOzupGl5nxo1qaprEGjpTUUujU8cjxka2EaMFhYmTeq-o_HKj4_ymL_VX8HCDYioHz1l2z2jCNcu2KFygMWLbjt5yLiSkGfJ3r2AkB_NRpYX3lEDr8O230aC_kKrS2FvM8l6sRds/s320/Prezentare+Generala.jpg" width="320" /></a></div>
<br />Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-91116662563500575962016-05-23T10:22:00.004-07:002016-05-23T10:24:21.346-07:00<div style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.32px; margin-bottom: 6px;">
<br /></div>
<div style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.32px; margin-bottom: 6px;">
Lansarea cartii:<br />
<span style="line-height: 19.32px;">LUMINA CELUI NEVAZUT. O privire teologică în raţionalitatea Creaţiei şi teoriile ştiinţifice recente despre Univers,</span><span style="line-height: 19.32px;"> </span></div>
<div style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.32px; margin-bottom: 6px;">
2 volume, 1000 pagini</div>
<div style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.32px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
<span style="line-height: 19.32px;">PIATRA NEAMT</span></div>
<div style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.32px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
<span class="text_exposed_show" style="display: inline;">3 iunie la ora 19:00<br />Sala Calistrat Hogaș a Consiliului Județean Neamț.</span></div>
<div class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #1d2129; display: inline; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.32px;">
<div style="margin-bottom: 6px;">
INTRAREA ESTE LIBERĂ</div>
<div style="margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaxI8W5Lsy9Fv3P-4S6uaV_lB692b0hHwGl3mjZehumEsQn40sBUYaISf56yT0fMxCQWJSzmVWc97SwH6kDKYA0GAcGrXI3FTGy_DvYVABjJuJq3fAQW5iNnVT6HUeONfeSRDZt4bdpog/s1600/LCN+-+Coperta+Vol.+1.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaxI8W5Lsy9Fv3P-4S6uaV_lB692b0hHwGl3mjZehumEsQn40sBUYaISf56yT0fMxCQWJSzmVWc97SwH6kDKYA0GAcGrXI3FTGy_DvYVABjJuJq3fAQW5iNnVT6HUeONfeSRDZt4bdpog/s320/LCN+-+Coperta+Vol.+1.bmp" width="237" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBHWv9ocaKKRYKO1K-__fjWUbGJmJCPyk3NlgD_EsSvURZzqXrA7yGWbBN34a4hDJREUmmm4uIAjEsR6iSf3zEBq26i0JyijzYm-p75f5KhyfG582mx-q-ngB8UIQdXQ30JqUufroin5s/s1600/LCN+-+Coperta+Vol.+2.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBHWv9ocaKKRYKO1K-__fjWUbGJmJCPyk3NlgD_EsSvURZzqXrA7yGWbBN34a4hDJREUmmm4uIAjEsR6iSf3zEBq26i0JyijzYm-p75f5KhyfG582mx-q-ngB8UIQdXQ30JqUufroin5s/s320/LCN+-+Coperta+Vol.+2.bmp" width="230" /></a></div>
<div style="margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Accesul în sală se face pe bază de rezervare.<br />
Locurile se rezervă prin apel telefonic sau sms la numărul 0745210332 - Gabi Vicu.</div>
<div style="margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
<a class="profileLink" data-hovercard="/ajax/hovercard/event.php?id=1027151460704310&extragetparams=%7B%22source%22%3A22%2C%22action_history%22%3A%22null%22%7D" href="https://www.facebook.com/events/1027151460704310/?ref=22&action_history=null&source=22" style="color: #365899; cursor: pointer; text-decoration: none;">https://www.facebook.com/events/1027151460704310/</a></div>
</div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-36869601555822421822016-01-30T00:34:00.002-08:002016-01-30T08:22:10.947-08:00<div style="text-align: center;">
<div align="left" class="MsoNormal" style="text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><b>DIN CE ESTE FĂCUTĂ LUMEA SENSIBILĂ?</b></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: x-small; line-height: 18.4px; text-indent: 22.7pt;"><br /></span>
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: x-small; line-height: 18.4px; text-indent: 22.7pt;">(fragment din <i>LUMINA CELUI NEVAZUT. O privire teologică în raţionalitatea Creaţiei şi teoriile ştiinţifice recente despre Univer</i>s, 2 volume, 1100 p., Capitolul 7, l</span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: x-small; line-height: 18.4px; text-indent: 22.7pt;">ucrare în curs de apariție în colecția Știință, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoaștere, colecție coeditată de Ed. Basilica a Patriarhiei Române, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și Ed. Universității din București)</span></div>
<div align="left" class="MsoNormal" style="text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 13pt;"><br /></span></b></div>
<div align="left" class="MsoNormal" style="text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;">Viaţa omului în lume
antrenează inevitabil întrebări simple, care s-au dovedit însă, de cele mai
multe ori, foarte dificile. Obişnuim să ne întrebăm adesea din ce anume este
făcut un lucru sau ce sunt de fapt forţele care mişcă o bilă pe un plan
înclinat. Felul în care sunt formulate aceste întrebări este strâns legat de felul
în care cunoaştem lumea. Avem simţuri cu care percepem materia, care ne permit
să atingem, să luăm în mâini, să cântărim. Felul acesta de a recepta lucrurile
prin simţuri ne îndeamnă într-un fel să căutăm ceea ce ar trebui să fie un fel
de „suport ultim“ al materiei, ceva care să dea seama de întinderea şi
consistenţa lucrurilor materiale pe care le putem atinge şi pe care, adesea, le
putem fărâmiţa. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;">În ultimele două
secole, dar mai ales în ultimele decenii, în încercarea de a înţelege din ce
sunt făcute lucrurile, fizicienii au coborât tot mai adânc în structura
acestora. Ce răspuns dau ei astăzi la o astfel de întrebare? Prin textele
prezentate aici încercăm să arătăm că, potrivit datelor actuale, materia are
caracteristici surprinzătoare. Am văzut anterior că atomii ce alcătuiesc
moleculele dintr-o piatră au proprietăţi stranii. Atomii, ca şi moleculele, nu
se ating efectiv între ei, nu stau lipiţi unii de alţii aşa cum stau
cărămizile, puse una peste alta, într-un zid. Ei sunt mai degrabă entităţi diafane
suspendate într-o reţea de legături de natură cuantică. Între atomii unei
reţele moleculare există spaţii goale. Practic, nu există ceva „material“ care
să unească aceşti atomi între ei, un fel de lipici consistent care să-i ţină la
un loc, aşa cum sugerează simţurile. Un fir de aţă neîntrerupt şi întins este
în realitate un şir de miliarde de miliarde de atomi, situaţi la o distanţă
infimă unii de alţii, dar care sunt legaţi între ei prin interacţiuni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;">Mai departe, măriţi
suficient de mult, atomii dezvăluie şi ei o structură corpusculară, un nucleu
şi electroni. Am văzut că în miezul atomului de hidrogen se află un nucleu de
100 000 de ori mai mic, iar în jurul acestuia din urmă se află electroni, cu
dimensiuni comparabile cu cele ale nucleului. Dacă mărim nucleul unui atom până
la dimensiunile unei înţepături de compas în planşa unei mese (o treime
dintr-un milimetru), electronul are cam tot aceeaşi mărime, dar se roteşte la o
distanţă de 100 000 de ori mai mare, adică pe la 30 de metri distanţă de înţepătura
din planşa mesei, între nucleu şi electroni nefiind nimic altceva decât vid
cuantic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 13pt;">a. Corpusculi tot mai mici și câmpuri de materie <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;">Dacă atomul este
alcătuit dintr-un nucleu şi câţiva electroni atât de mici, în ce constă de fapt
„materia“ percepută de noi ca fiind definitorie pentru obiectele formate din
atomi? Cum alcătuiesc atomii obiecte precum pietrele, de vreme ce fizica îi
dezvăluie ca fiind constituiţi mai mult din vid decât din substanţă? Oare
„nucleul“ este „materia“ din atom? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_vlYmOrc_f6ZraWVTh6GW90FMJ7HSv-qpbAmznp9pf_-B9ghuVRitHPb8WXXKNrN5Fe4C5S8o6uuGbk3B1N3v48ifC-h3wysd36BIBR4ua_mZdlF0r27DypX9EaZEqCOlSB0Qe0PDmdM/s1600/atom+structure.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_vlYmOrc_f6ZraWVTh6GW90FMJ7HSv-qpbAmznp9pf_-B9ghuVRitHPb8WXXKNrN5Fe4C5S8o6uuGbk3B1N3v48ifC-h3wysd36BIBR4ua_mZdlF0r27DypX9EaZEqCOlSB0Qe0PDmdM/s640/atom+structure.jpg" width="627" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Atomul, într-o reprezentare mai ușor de vizualizat, în centru având nucleoni (protoni și neutroni), și pe orbite electroni. Cu amendamentul esențial că nici protonii, nici electronii nu sunt particule în sesnul granulelor de materie veritabile, în multe situații experimentale aceștia dovedind o evidentă comportare ondulatorie. (Foto: <a class="_ZR irc_hol i3724" data-href="http://classroom.ldisd.net/default.aspx?AlissaMcDonald/Unit3" data-noload="" data-ved="0ahUKEwjLiN_qitHKAhWE5iYKHSjmD_wQjB0IBg" href="https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjLiN_qitHKAhWE5iYKHSjmD_wQjB0IBg&url=http%3A%2F%2Fclassroom.ldisd.net%2Fdefault.aspx%3FAlissaMcDonald%2FUnit3&psig=AFQjCNHIsPjb20TgdKQwjaHypplOsIMzZg&ust=1454227786617102" jsaction="mousedown:irc.rl;keydown:irc.rlk" style="background-color: #f1f1f1; color: #7d7d7d; cursor: pointer; font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 16px; text-align: start; text-decoration: none;"><span class="irc_ho" dir="ltr" style="margin-right: -2px; overflow: hidden; padding-right: 2px; text-overflow: ellipsis; unicode-bidi: isolate;">classroom.ldisd.net</span></a><span style="font-size: 12.8px;">)</span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span style="font-size: 13pt; text-indent: 22.7pt;">Deşi un răspuns
afrimativ ar fi preferabil, pentru o explicaţie simplă a lumii sensibile, nu
avem parte de aşa ceva. Am văzut că şi în nucleul unui atom există alte
particule, care îl compun, protoni şi neutroni, iar situaţia se repetă la o
scară mult mai redusă. Protonii şi neutronii nu sunt bile veritabile, „pline“
cu „materie“, grele şi impenetrabile. Ei sunt alcătuiţi din alte particule,
numite quarcuri, inimaginabil de mici. Este adevărat că, sondând structura
materiei până la scări de ordinul unei miliardimi dintr-o miliardime de metru,
fizicienii au dezvăluit o structură alcătuită dintr-un set de particule.</span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn1" name="_ftnref1" style="text-indent: 22.7pt;" title=""><sup><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , serif; line-height: 150%;"><span style="font-size: x-small;">[1]</span></span></sup></sup></a><span style="font-size: 13pt; text-indent: 22.7pt;"> Totuşi,
materialitatea obiectelor nu rezidă însă în aglomerarea acestor granule. Masa
neutronilor şi protonilor din nucleu este mult mai mare decât cea pe care o au
quarcurile care îi formează. Aproape 99 % din masa protonilor provine din
energia de mişcare a quarcurilor şi abia 1 % din masă provine din masa micilor
lor constituenţi.</span><sup style="text-indent: 22.7pt;"><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; line-height: 150%;"><span style="font-size: x-small;"><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn2" title="">[2]</a></span></span></sup></sup></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheMfnJk7eY2xAHV9vJzPkBlY25RNLplXHeChn8_hZFNpQmtOn1hvmCv5zxvX2vniULJCauFeKPCe5TaQPF7_CAIFfBYkU7HM8b223Bq0808cN7u6QfAbzScVxCeUYTNQ-V3nZg3-KbWqU/s1600/Quark_wiki.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheMfnJk7eY2xAHV9vJzPkBlY25RNLplXHeChn8_hZFNpQmtOn1hvmCv5zxvX2vniULJCauFeKPCe5TaQPF7_CAIFfBYkU7HM8b223Bq0808cN7u6QfAbzScVxCeUYTNQ-V3nZg3-KbWqU/s640/Quark_wiki.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">În anii 60, nucleonii erau considerați particule fundamentale, fără structură internă. La mai puțin de două decenii, fizicienii au adoptat modelul cuarcilor, calauziti de numeroase date experimentale. Protonii si a neutronii sunt alcatuiti din cuarci, avand sarcină fracționară. În imagine, o reprezentare a constituientilor protonului - doi cuarci up si un cuarc down <span style="font-size: x-small;">(<span style="background-color: white; font-family: "times new roman" , serif;">up up down sau </span><i>uud</i> , avand sarcinile +2/3, +2/3 si -1/3, dand ca rezultat sarcina +1 a protonului)</span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: x-small;"><o:p></o:p></span></span></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO"><sup><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , serif; line-height: 150%;"><br /></span></sup></sup></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;">Rezultatele
mecanicii cuantice întăresc şi mai mult această stranie reprezentare. Pe măsură
ce dimensiunile entităţilor acestora din structura materiei scad, se
evidențiază tot mai mult o anumită comportare surprinzătoare. Particulele care
intră în alcătuirea nucleului nu se mai comportă ca şi cum ar fi simple
granule, ci şi ca unde. Am văzut că, în situaţii experimentale bine alese, se
poate proba că ele au proprietăţi ondulatorii în toată regula. Un electron, de
exemplu, nu se află la un moment dat într-un singur punct din spaţiu – cum ar
fi cazul unei simple granule de materie –, ci este „răspândit“ într-o anumită
regiune, la fel ca o undă, iar situaţia se păstrează aşa până se intervine
asupra lui, într-o încercare de măsurare a unor parametri ai lui. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 13pt;">b. Interacțiuni prin câmpuri<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO"><span style="font-size: 13pt;">Pe lângă cele
afirmate până acum, mai este valabil și altceva. Noi percepem în Univers şi
altceva decât substanţă (de felul celei depozitate în corpurile solide, să
spunem). În anumite condiţii, percepem prin simţuri şi anumite câmpuri fizice,
cum ar fi radiaţia luminoasă sau atracţia gravitaţională. Acestea par a fi
diafane. Ele sunt, în tot cazul, diferite de ceea ce simţurile ne indică a fi
lucrurile materiale (din categoria substanţei). Aşa cum am văzut, fizica
distinge în Univers patru interacţiuni fundamentale, prin care se pot descrie cele
mai multe dintre fenomenele lumii fizice. Între acestea, două sunt, între
anumite valori, la îndemâna experienţei: câmpul gravitaţional şi câmpul
electromagnetic. Însă, chiar dacă percepem aceste câmpuri, nu o facem prin
atingere. Nu putem cântări lumina şi nici nu o putem aduna sau strânge la un
loc, cum putem face cu picăturile de apă de pe un geam. Ei bine, mecanica
cuantică ne dezvăluie că şi acolo unde noi percepem câmpuri, în radiaţia
luminoasă sau în atracţia gravitaţională, există de fapt o structură
corpusculară. Interacţiunile (câmpurile de interacţiuni) nu au doar o
comportare ondulatorie. Ele sunt şi discrete. Fiecărei interacţiuni îi
corespunde un anumit corpuscul care o mediază, o particulă pe care o putem
considera ca fiind „cel mai mic pachet de forţă”,</span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , serif; line-height: 150%;"><span style="font-size: x-small;">[3]</span></span></sup><!--[endif]--></sup></a><span style="font-size: 13pt;"> manifestarea ca atare a
interacţiunilor fiind descrisă drept un schimb de particule sau de astfel de
„pachete“ de energie.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;">Materia, în forma
substanţei ce poate fi atinsă şi cântărită şi în forma câmpurilor, ţine până la
urmă, aşa cum am văzut, de distribuţia constituenţilor fundamentali
(Bose-Einstein şi Fermi-Dirac), care este dată de spinul particulelor, de
împărţirea lor în fermioni şi bosoni. Pe de altă parte, structura duală,
undă-corpuscul, dezvăluie, într-un fel, „textura“ realităţii fizice ca fiind
deopotrivă energetică şi discretă, de natură cuantică, „făcută“ din pacheţele
mici de energie. În plus, într-o accepţiune mai largă, relativitatea restrânsă
arată că întreaga materie este de fapt energie. [Aceasta înseamnă, de exemplu,
că atunci când se deplasează cu viteze din ce în ce mai mari, masa unei
particule creşte. Însă nu pentru că se înmulţesc constituenţii ei, ci pentru că
energia ei de mişcare este din ce în ce mai mare.]<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;">Unde ajungem până la urmă? La
întrebarea privind suportul ultim al lucrurilor, fizica dă aceste răspunsuri,
care reflectă proprietăţile constituenţilor materiei din Univers, structura
forţelor care mişcă lumea, proprietăţile spaţiului şi timpului. Întreg
edificiul materiei, aflat la îndemâna simţurilor, este alcătuit din componente
tot mai mici, cu o comportare ondulatorie. Aşadar, în ultimă instanţă, în
abisul materiei nu găsim ceva solid şi fragmentabil de felul substanţei cu care
ne-am obişnuit, care să poată fi atins, secţionat şi porţionat care să fie
împărţit în „bucăţi” de material. Găsim entităţi energetice tot mai mici, cu o
comportare care vădeşte caracterul lor ondulatoriu, şi forţe care le fixează pe
acelea într-o anumită structură, iar în rest vid cuantic. Ceea ce noi percepem
a fi substanţă consistentă şi impenetrabilă are, la nivel cuantic,
caracteristicile unui câmp. Pe de altă parte, câmpurile, pe care noi le
percepem ca fiind penetrabile şi lipsite de consistenţă, au şi ele o structură
corpusculară. Materia este aşadar, pentru fizicieni, o ţesătură de energii,
având o structură stranie, duală, şi undă, şi corpuscul, care scapă oricărei
precizări exhaustive. Încercând o cuprindere a acestor rezultate, s-ar putea
spune că, în ultimă instanţă, toate cele pe care le avem la îndemâna simţurilor
sunt, potrivit descrierilor fizicii, forme diverse de energie, o ţesătură
energetică. Lumea fizică este, de fapt, o mare de energie. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB03XVHT0uTroPJ-yGLVSVi9-D_-RhHxDdIBjUyv99OSwngiRpn5S79dTObVTZK6pgUPDN2LJml3CpEg44RaSsMo_7sKJcO6dvWsBEGbOcPIHKg7exU2M21vGk7UTD_06Xyxhdt3V1OTY/s1600/energy.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="364" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB03XVHT0uTroPJ-yGLVSVi9-D_-RhHxDdIBjUyv99OSwngiRpn5S79dTObVTZK6pgUPDN2LJml3CpEg44RaSsMo_7sKJcO6dvWsBEGbOcPIHKg7exU2M21vGk7UTD_06Xyxhdt3V1OTY/s640/energy.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Materia, care pare impenetrabilă, are drept constituienti cuante de energie si campuri de interactiuni. Cu alte cuvinte, cu o camera de luat vederi imaginara, oricat de mica ar fi nevoie, am putea patrunde si trece prin orice lucru sensibil, fara sa intalnim ceva care sa aiba consistenta si opacitatea la care apelam in reprezentarile obisnuite ale structurii materiei, calauziti de sugestiile pe care ni le ofera perceptiile si simturile noastre. Desi aceste rezultate se cunosc de mai multe decenii, penetrabilitatea materiei, si constituientii ei siderali inca nu au patruns in reflectiile noastre obisnuite, nu au starnit uimire, nu au amenajat dispozitii contemplative, nu au produs vreo schimbare de anvergura in maniera in care ne intelegem trupul si lumea sensibila. </td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13pt;">De ce am amintit
toate acestea aici? Faptul că materia este energie poate fi înţeles ca o punte
deschisă de ştiinţe către depăşirea reperelor strâmte indicate de simţuri. Din
perspectivă teologică, aceste dovezi ale fizicii pot sugera că lumea nu trebuie
judecată doar prin prisma trupului. Nu trebuie să credem doar ceea ce simţurile
pot verifica în mod comun. Faptul arătat de fizică, anume că materia, trupul
omului, lucrurile şi întreaga lume sensibilă sunt o ţesătură de energii,
sugerează că o reprezentare corectă a realităţii sensibile trebuie să
depăşească pragul simţurilor. Unde nu vedem nimic, acolo sunt miliarde de
particule, iar ceea ce ni se pare a fi consistent şi impenetrabil nu este
întocmai aşa. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO"><span style="font-size: 13pt;">Anticipăm printr-o
formulare scurtă că din perspectivă teologică, fizica dezvăluie materia ca
energie, având constituţie duală, diferită de tot ceea ce poate cuprinde
orizontul experienţei noastre, este deosebit de semnificativ. Părintele Dumitru
Stăniloae crede că, în acest fel, materia poate fi mai uşor înţeleasă ca fiind
mediul în care se manifestă lucrarea lui Hristos, pentru că esenţa ei, aşa cum
a descoperit-o fizica modernă, este energetică</span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , serif; line-height: 150%;"><span style="font-size: x-small;">[4]</span></span></sup><!--[endif]--></sup></a><span style="font-size: 13pt;">. Raţiunea omului, limitată
adesea la dovezile strânse prin simţuri, poate înţelege mai uşor că lumea şi
trupul pot recepta energiile curăţitoare ale harului, pot resimţi lucrarea lui
Dumnezeu. Fizica dezvăluie materia-energie a lumii ca având putinţa de a fi
pătrunsă de lucrarea lui Dumnezeu şi că natura poate fi transfigurată prin
Duhul Sfânt. <o:p></o:p></span></span></div>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<br />
<div id="ftn1">
<div class="BasicParagraph" style="mso-hyphenate: none; mso-line-height-alt: 1.1pt; text-align: justify; text-indent: .25in;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;"><span style="font-size: xx-small;">[1]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt;"> B. <span style="font-variant: small-caps;">Greene</span>, <i>Universul
elegant</i>, p. 24.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="BasicParagraph" style="mso-hyphenate: none; mso-line-height-alt: 1.1pt; text-align: justify; text-indent: .25in;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: xx-small;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[2]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: xx-small;"> </span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">În 2003, potrivit unor estimări, </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">90% din masa
protonilor era considerată ca fiind dată de energia de mişcare a quarcurilor,
10 % corespunzând constituenţilor propriuzis (<i>cf. </i>Frank <span style="font-variant: small-caps;">Wilczek</span>, „In search of symmetry lost”,
în: <i>Nature</i>, 433 (20 ian. 2003), p. 243 [disponibil în:
DOI:10.1038/nature03281]). Recent, în cadrul experimentelor de la LHC (CERN),
s-a descoperit o nouă particu</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">lă care indică
faptul că masele cuarcilor apar din interacțiunile cu câmpul Higgs. Constatăm
iarăși, dar de data aceasta după parcurgerea unui drum diferit, că masa este
rezultatul unor interacțiuni ce are ca protagoniști factori de natură
energetică – cuarcii și câmpul Higgs. Particulele, prin interacțiunea cu câmpul
Higgs, dobândesc o anumită </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">“</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">grosime”, care le
face să se miște mai încet, încât această ”rezistență la înaintare” cauzată de
interacțiunea cuarcilor cu câmpul Higgs este, în ultimă instanță, ceea ce numim
și înțelegem ca fiind masa particulelor. Mai mult decât atât, masa despre care
se face vorbire aici, e apreciată ca reprezentând doar 1% din întreaga masă a
protonilor și neutronilor. Să ne amintim că în cazul hidrogenului, de exemplu,
nucleul contribuie cu 99,99% la masa atomului. Așadar, un procent din masa
protonului și neutronului care formează nucleul atomic e pusă pe seama
interacțiunii dintre cuarci și câmpul Higgs. Restul rămas, 99% din masa
componentelor nucleului – indiferent despre ce atom este vorba - provine din
energia transportată de gluonii (fără masă), gluoni care se deplasează de la un
cuarc la altul, asigurând legătura dintre ei (<i><span style="background: white; mso-shading-themecolor: background1;">cf.</span></i><span style="background: white; mso-shading-themecolor: background1;"> Jim <span style="font-variant: small-caps;">Baggott</span>, <i>Higs</i></span></span><i><span style="background: white; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">: inventarea și descoperirea “particulei
lui Dumnezeu”</span></i><span style="background: white; font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">, traducere din engleză și
postfață de Irinel Caprini, Editura Humanitas, Bucure</span><span lang="RO" style="background: white; font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">ș</span><span style="background: white; font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">ti, p. 208</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">). În modelul Standard, așadar, ”noțiunea de masă, ca proprietate
intrinsecă sau măsură a cantității de substanță, a dispărut. Masa este în
schimb construită în întregime din energia interacțiunilor care au loc între
câmpurile cuantice elementare ale particulelor lor” (<i>ibidem</i>, p. 208). </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">În fine, într-o altă lectură, simbolică de data
aceasta, în aceste constatări pe care le face fizica adâncurilor s-ar putea
întrevedea o anumită condiţie valabilă pentru întreaga lume creată. Este cunoscut
faptul că fizica descrie în mod obişnuit timpul în strânsă legătură cu
mişcarea. De aceea, mişcarea, prezentă în interiorul protonului şi neutronului,
constituienţi ai atomului şi lucrurilor din categoria substanţei, sugerează că
temporalitatea e întreţesută intim în chiar structurile fundamentale ale
materiei. Neîncetata mişcare prezentă în interiorul constituienţilor atomului,
şi desigur permanenta vibraţie a undelor – oricare ar fi acestea – ar putea fi
văzute, într-o perspectiva simbolică, drept indicii ale temporalităţii ce
caracterizează strcturile fundamentale ale materiei şi universului întreg.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> <span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> <span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="BasicParagraph" style="mso-hyphenate: none; mso-line-height-alt: 1.1pt; text-align: justify; text-indent: .25in;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[3]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt;">F. <span style="font-variant: small-caps;">Wilczec</span>, „In search of
symmetry lost”, p. 243.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="BasicParagraph" style="mso-hyphenate: none; mso-line-height-alt: 1.1pt; text-align: justify; text-indent: .25in;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[4]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif;"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt;">Pr. Dumitru <span style="font-variant: small-caps;">Stăniloae</span>, <i>Teologia
dogmatică ortodoxă</i>, vol. 2, Editura IBMBOR, Bucureşti, 2007, p. 15.<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-21388103724564340072015-07-27T11:37:00.002-07:002016-01-30T01:15:55.534-08:00<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><b>CARBONUL MIRACULOS</b></span></div>
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 18.3999996185303px;"></span><br />
<div align="left" class="MsoNormal" style="line-height: 18.3999996185303px; margin: 14.15pt 0in 8.5pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO"><span style="color: black;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: x-small;">(fragment din <i>LUMINA CELUI NEVAZUT. O privire teologică în raţionalitatea Creaţiei şi teoriile ştiinţifice recente despre Univer</i>s, 2 volume, 950 p., Capitolul 6, l</span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: x-small;">ucrare în curs de apariție în colecția Știință, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoaștere, colecție coeditată de Ed. Basilica a Patriarhiei Române, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și Ed. Universității din București)</span></span></span><br />
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="color: black;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: x-small;"><br /></span></span></span>
<br />
<div align="left" class="MsoNormal" style="text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 23.05pt; vertical-align: middle;">
<span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Un element esenţial, nu doar pe Terra, ci în
întreg Universul, este carbonul. El se găseşte în Soare şi în cea mai mare
parte a stelelor, în comete şi în meteoriţi, în atmosfera terestră, în sol, în
apele oceanelor, dar şi în organismele vii şi, desigur, în corpul uman.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 23.05pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Să le luăm pe rând. În
stele, prezenţa carbonului s-a dovedit a fi esenţială, de exemplu în reacţiile
nucleare: fără carbon, Soarele ar fi o stea rece. Pe Pământ, carbonul se
găseşte în cantităţi foarte mari, în solul terestru, în atmosferă şi, într-o diversitate
copleşitoare de compuşi, în substanţele organice şi în organismele vii. În aer,
carbonul, în forma dioxidului de carbon, are un rol extraordinar în mecanismele
complexe ale biosferei, în întreţinerea condiţiilor favorabile vieţii, mai ales
prin regularizarea temperaturii. Practic, temperatura terestră este stabilizată
prin intermediul dioxidului de carbon, situându-se într-un interval cu câteva
zeci de grade peste valoarea care ar exista în lipsa lui.<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><sup>[1]</sup></a><span class="apple-converted-space"> </span>În solul terestru carbonul se
regăseşte, de exemplu, în forma carbonatului de calciu în roci, dar şi în
hidrocarburi, în petrol, în minereu sau în gazele naturale, participând decisiv
şi în procesele din interiorul vulcanilor. Pe de altă parte, carbonul este
considerat pe bună dreptate unul dintre cei mai importanţi constituenţi ai
organismelor vii, având, de exemplu, o contribuţie majoră în respiraţia
celulelor. În corpul uman, atomii de carbon sunt, după hidrogen şi oxigen, cei
mai numeroşi (10,7 %). Concentraţia de carbon în orice organism viu, indiferent
dacă face parte din regnul vegetal sau animal, este mai mare decât în orice alt
material existent în stare naturală, exceptând diamantul şi grafitul.<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><sup>[2]</sup></a></span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; mso-line-height-alt: 1.3pt; text-autospace: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span style="line-height: 18.3999996185303px; text-indent: 22.7pt;"><br /></span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkVnXaZeUl0DKYgk_fGd8Fq578gqXA_1kR5hYDRwfyh0g8JKbkCeLyx7Od_22e_FTOHsicOnx69P_3xUak0aJ5Yoyov9vRSWVDGrB7i-GW6MS7yjToraS3CvEKzKjG-avwRH0ezdP6Gx8/s1600/CORALI.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="425" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkVnXaZeUl0DKYgk_fGd8Fq578gqXA_1kR5hYDRwfyh0g8JKbkCeLyx7Od_22e_FTOHsicOnx69P_3xUak0aJ5Yoyov9vRSWVDGrB7i-GW6MS7yjToraS3CvEKzKjG-avwRH0ezdP6Gx8/s640/CORALI.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Carbonul joaca un rol esential in intreaga lume vie</i>.</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; mso-line-height-alt: 1.3pt; text-autospace: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span style="line-height: 18.3999996185303px; text-indent: 22.7pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; mso-line-height-alt: 1.3pt; text-autospace: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span style="line-height: 18.3999996185303px; text-indent: 22.7pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; mso-line-height-alt: 1.3pt; text-autospace: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO"><br />
</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">În fine,
carbonul se poate asocia cu mare uşurinţă în formarea compuşilor organici. O
sumedenie de astfel de compuşi ai carbonului există deja în natură, iar o altă
listă foarte lungă de compuşi a fost obţinută, prin sintetiză, în laboratoare,
pe baza capacităţilor lui inepuizabile de asociere. Chimiştii cunosc deja peste
10 milioane de compuşi la care participă carbonul.</span><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn3" name="_ftnref3" style="line-height: 18.3999996185303px; text-indent: 22.7pt;" title=""><sup><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">[3]</span></sup></a><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Aşadar, structurile şi
procesele la care participă carbonul sunt diverse, prezente peste tot, în viaţa
celulelor şi în reacţiile nucleare din stele, în atmosfera terestră şi în
procesele vulcanice, în corpul uman şi în dezvoltarea civilizaţiei (prin
hidrocarburi, de exemplu). Acestea nu sunt decât exemplificări sumare a ceea ce
fizicienii, chimiştii şi biologii ştiu foarte temeinic: Universul, Pământul şi
viaţa, aşa cum sunt ele cunoscute astăzi, ar fi fost imposibile fără existenţa
carbonului.</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Felul acesta spectaculos în
care un simplu element chimic, cu rudele lui apropiate, izotopii (nuclee
minuscule care au şase protoni, înconjurate de câţiva electroni), se dovedește
atât de preţios pentru întreg Universul, pentru Pământ şi pentru viaţa noastră,
este cu siguranţă remarcabil. Mai mult însă, „biografia“ spectaculoasă a
acestui element chimic nu se opreşte aici. Miracolul existenţei carbonului nu
stă doar în ceea ce s-a spus până acum. Surpriza cea mai mare pentru
astrofizicieni a fost aceea că el<span class="apple-converted-space"> </span><i>există</i><span class="apple-converted-space"> </span>totuşi în Univers, într-o cantitate
atât de mare! Aceasta pentru că, potrivit datelor experimentale, cunoscute şi
verificate deja de mai multă vreme, existenţa carbonului se leagă de o serie de
coincidenţe cu totul remarcabile.</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Rezonanța Hoyle</span></i><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Aşa cum s-a spus, în
Universul timpuriu au fost prezente, din abundenţă, elemente uşoare, hidrogen
şi heliu. Formarea elementelor mai grele, printre care şi carbonul, a fost
posibilă doar prin fuziunea acestor nuclee uşoare. Modelul care descrie acest
proces (nucleosinteză) este în acord foarte strâns cu datele experimentale şi
cu observaţiile de până acum. [Măsurătorile arată, de exemplu, că elementele
existente în Universul observabil – hidrogenul, heliul, dar şi carbonul şi
celelalte – au ponderi foarte apropiate de cele estimate de model.]</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Potrivit acestei descrieri,
primele arderi stelare sunt întreţinute de hidrogen. Teoria arată, experimentele
şi observaţiile o confirmă: rezultatul arderii nucleare a hidrogenului este
heliul. În stelele masive, etapa arderii nucleare a hidrogenului se continuă cu
arderea heliului, care are ca rezultat carbonul-12, şi formarea succesivă de
oxigen-16, neon-20, magneziu-24, silicon-28, sulf-32 şi argon-36.<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><sup>[4]</sup></a></span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Nucleul atomilor de carbon
are şase protoni. Potrivit nucleosintezei, un astfel de nucleu nu poate fi
obţinut decât prin lipirea mai multor nuclee uşoare. Mai exact, el poate fi
obţinut prin fuziunea a trei nuclee de heliu-4, cel mai abundent izotop al
heliului, având 2 protoni în nucleu.<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn5" name="_ftnref5" title=""><sup>[5]</sup></a><span class="apple-converted-space"> </span>Aici începe povestea spectaculoasă a
nucleului de carbon-12. Dacă, teoretic, el se poate obţine prin lipirea a trei
nuclee de heliu, calculele arată că o astfel de coliziune este foarte rară,
chiar şi în interiorul stelelor gigantice. Cantitatea considerabilă de carbon
existentă în natură şi prezenţa lui în Univers într-o astfel de pondere nu pot
fi explicate doar prin această coliziune foarte puţin probabilă, în care trei
nuclee să se lovească simultan.</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Faptul că a fost posibilă
formarea unei cantităţi atât de mari de carbon în Univers înseamnă că el s-a
format şi altfel. Însă fizica particulelor arată că nu sunt prea multe variante
de formare a nucleelor de carbon. De fapt, mai este una singură: să se
ciocnească trei nuclee de heliu, însă nu deodată, ci pe rând. Să se lege, mai
întâi, două dintre ele, heliu-4 cu heliu-4, iar particula rezultată din lipirea
lor, adică beriliul-8, să se ciocnească cu un al treilea nucleu de heliu-4. În
acest punct, însă, se întâmplă un fenomen remarcabil.</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">În general, experimentele au
arătat că durata de viaţă a unei particule care se naşte din ciocnirea altora
este cam de acelaşi ordin cu timpul cât a durat fuziunea care i-a dat naştere.
Această regulă, însă, nu se aplică şi în cazul fuziunii nucleelor de heliu-4.
Beriliul-8, rezultat din lipirea a două nuclee de heliu-4, este anormal de
stabil (10<i><sup>-17</sup></i><span class="apple-converted-space"> </span>s).
El trăieşte de aproape 10 000 de ori mai mult decât timpul cât durează fuziunea
nucleelor care îl formează (adică 10<i><sup>-21</sup></i><span class="apple-converted-space"> </span>s)! Iar semnificativ pentru discuţia
de aici, „viaţa lungă“ a beriliului-8 şi stabilitatea mare a nucleului de
heliu-4 sunt tocmai cele care cresc şansele ca aceste două elemente să se
ciocnească şi să formeze nucleul de carbon.</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Dar condiţiile excepţionale
nu s-au terminat încă. Simpla ciocnire dintre beriliu-8 şi nucleul de heliu nu
ar trebui neapărat să dea naştere nucleului de carbon. În realitate, există un
dezechilibru între masa nucleului de carbon şi cea pe care o fac împreună cele
două, beriliu-8 şi heliu-4, care îl constituie. Prin urmare, formarea
carbonului nu ar trebui să rezulte din simpla lor alipire. Fred Hoyle
(1915-2001), unul dintre cei mai mari astrofizicieni ai secolului trecut, a
încercat să rezolve acest mister. Ce explicaţie a găsit Hoyle pentru acest fapt?</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Pentru a rezuma răspunsul
lui, trebuie spus mai întâi că nucleul unui atom poate exista în mai multe
stări energetice. Anterior am văzut că atomul poate avea mai multe stări
energetice, după cum electronii lui (excitaţi sau nu) sunt situaţi pe diferiţi
orbitali. Întrucât nucleul atomului este alcătuit şi el din protoni şi
neutroni, se poate imagina că şi aceştia se pot situa pe diferite niveluri de
energie. Pe de altă parte, la vremea când Hoyle încerca dezlegarea acestui
mister, echivalenţa dintre<span class="apple-converted-space"> </span><i>energie</i><span class="apple-converted-space"> </span>şi<span class="apple-converted-space"> </span><i>masă</i>,
stabilită de relativitatea restrânsă a lui Einstein, era deja de notorietate.
Rezultatul lui Einstein, însă, se poate traduce şi prin aceea că diferitele
stări energetice ale unui nucleu i-ar putea modifica sensibil masa. Cu alte
cuvinte, plecând de la faptul că fragmentele ce alcătuiesc nucleul (protonii şi
neutronii) nu sunt aşezate doar într-un singur fel, Hoyle a fost convins că
trebuie să existe o anumită configuraţie, o formă excitată a nucleului de
carbon care să corespundă exact rezultatului lipirii dintre beriliu-8 şi
heliu-4.<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn6" name="_ftnref6" title=""><sup>[6]</sup></a><span class="apple-converted-space"> </span>În acest fel, diferenţa semnificativă
dintre masele lor, menţionată adineaori, nu ar mai fi fost un impediment în
procesul formării nucleului de carbon. Fred Hoyle a reuşit să dovedească
existenţa unei astfel de stări energetice a nucleului de carbon! Nivelul de
energie prezis prin calcule s-a dovedit a fi real (7,65 MeV), fiind într-adevăr
situat<span class="apple-converted-space"> </span><i>imediat deasupra</i><span class="apple-converted-space"> </span>nivelului de energie al celor două
nuclee (beriliul-8 şi heliul-4) care dau – prin fuziune – nucleul de carbon!</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">În rezumat şi evitând alte
menţiuni de ordin tehnic, care ar putea îngreuna lectura, avem de-a face cu o
situaţie paradoxală. Dacă ar fi să oprim descrierea formării carbonului la
aceste două situaţii foarte rare, nu am avea nicio altă explicaţie pentru
cantitatea semnificativă de carbon din Univers, decât dacă acceptăm că legile
fizice sunt, într-un fel, chiar favorabile apariţiei lui. Temperatura şi
presiunea din interiorul stelelor fac posibil ca cele două nuclee să
dobândească energie termică, permiţând ciocnirea lor. Lovirea nucleelor de
heliu şi beriliu, în interiorul fierbinte al aştrilor, le leagă însă într-o
stare care se află în imediata vecinătate a stării energetice a noului nucleu stabil,
cel de carbon-12. Calculele arată că, în situaţia unei reduceri cu 1 % a
nivelului energetic al carbonului, producţia de carbon din arderile stelelor se
reduce de 250 de ori<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn7" name="_ftnref7" title=""><sup>[7]</sup></a>. [Coincidenţa aceasta
remarcabilă este denumită<span class="apple-converted-space"> </span><i>rezonanţă
Hoyle</i>.]</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Şansele apariţiei carbonului
stau, aşadar, în unele dintre caracteristicile particulelor înseşi. Se pare că
structurile cele mai intime ale materiei sunt făcute în aşa fel încât să
permită existenţa acestui element. În mod spectaculos, heliul, beriliul şi
carbonul au o astfel de proprietate comună. Cele două nuclee de heliu
sintetizate în beriliu „amână“ dezintegrarea compusului lor pentru foarte scurt
timp, manifestând, dacă se poate spune aşa, o anumită „afinitate“ pentru
sinteza cu încă un nucleu de heliu.<span class="apple-converted-space"> </span><i>Rezonanţa
Hoyle</i><span class="apple-converted-space"> </span>a primit o strălucită
confirmare experimentală.<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn8" name="_ftnref8" title=""><sup>[8]</sup></a><span class="apple-converted-space"> </span>Dacă această trăsătură specială
(rezonanţă) ar fi fost absentă, carbonul nu ar fi existat din abundenţă, aşa
cum se întâmplă în Universul actual, ci într-o cantitate infimă.<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn9" name="_ftnref9" title=""><sup>[9]</sup></a></span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Calibrări fine pentru
existența Carbonului</span></i><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Însă situaţia excepţională a
carbonului nu se încheie aici. Nu doar „naşterea“ lui reclamă proprietăţi cu
totul deosebite. Odată sintetizat, nucleul de carbon-12 ar putea întâlni un alt
nucleu de heliu-4, dând naştere oxigenului. Dacă şi în acest caz ar fi fost
îndeplinite condiţiile unei rezonanţe, practic toată producţia de carbon ar fi
fost consumată instantaneu în formarea de oxigen-16!<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn10" name="_ftnref10" title=""><sup>[10]</sup></a><span class="apple-converted-space"> </span>În acest caz, în Univers nu ar mai fi
existat carbon decât într-o cantitate nesemnificativă! Or, în mod cu totul
remarcabil, condiţiile pentru cea de-a doua rezonanţă nu mai sunt îndeplinite.
Legile nucleare nu au favorizat consumul carbonului în oxigen. Dimpotrivă,
mecanismele nucleare încetinesc sensibil formarea oxigenului, încât ponderea
celor două elemente, oxigenul şi carbonul, în Univers este comparabilă.</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Aşadar, longevitatea
neobişnuită a beriliului, existenţa nivelului de rezonanţă Hoyle, între
fuziunea beriliu-heliu şi nucleul de carbon-12, dar şi absenţa unui nivel de
rezonanţă avantajos pentru oxigen-16 corespund toate, într-un mod remarcabil.<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn11" name="_ftnref11" title=""><sup>[11]</sup></a><span class="apple-converted-space"> </span>În acest fel, se dovedeşte, de fapt,
modul cum niveleurile de energie ale particulelor fundamentale, mecanismele
reacţiilor nucleare la care ele participă şi duratele lor de viaţă influenţează
fiecare în parte şi toate la un loc, printr-o ţesătură complexă de fenomene din
abisul materiei, configuraţia întregului Univers. Fizica particulelor a
verificat aceste procese nucleare. Ponderile carbonului şi oxigenului au fost decise
la nivelul acestor mecanisme nucleare.</span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Fred Hoyle a comentat
descoperirea sa privind corespondenţa nivelurilor de energie în nucleele de
carbon şi oxigen, fără de care existenţa vieţii şi a omului nu ar fi fost
posibilă: „Nu cred că vreun savant care a văzut evidenţa n-ar reuşi să scoată
concluzia că legile fizicii nucleare au fost proiectate în mod deliberat cu
gândul la consecinţele pe care le produc înlăuntrul stelelor. Dacă acesta este
cazul, atunci orice ciudăţenii aparent întâmplătoare au devenit parte a unei
scheme profunde”.<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn12" name="_ftnref12" title=""><sup>[12]</sup></a></span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Până la urmă, dacă s-ar
estima probabilitatea apariţiei unui Univers care să conţină carbon,
introducând, la întâmplare, în teoriile cu care operează astăzi fizica
particulelor elementare şi cosmologia, diverse valori ale constantelor
fundamentale, rezultatul ar fi extraordinar de mic. Şansa pentru apariţia unui
Univers care să conţină carbon este mai mică decât raportul dintre unu şi un
număr egal cu 10 ridicat la puterea 220!<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftn13" name="_ftnref13" title=""><sup>[13]</sup></a></span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> Note</span></div>
</div>
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;">
</span><br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<br />
<div id="ftn1">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[1]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> J.E. <span style="font-variant: small-caps;">Lovelock</span>,
<i>Gaia: A New Look at Life on Earth</i>, <i>apud</i> J.D. <span style="font-variant: small-caps;">Barrow</span> şi F.J. <span style="font-variant: small-caps;">Tipler</span>,<i> Principiul antropic cosmologic</i>, p. 608.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[2]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> De exemplu, într-o porţiune din trunchiul unui copac, în
greutate de 1 kg, se găsesc aproximativ 230 g de carbon. Însă într-o cantitate
similară de materie stelară se găsesc doar 3 grame de carbon: 1,8 g se găsesc
în crustă şi doar 0,018 în apă! <i>Cf. </i>M. <span style="font-variant: small-caps;">Winter</span>,
<i>WebElements. Periodical Table</i>, adresa citată.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[3]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Robert V. W<span style="font-variant: small-caps;">olke</span>,
„Carbon”, în: K. Lee <span style="font-variant: small-caps;">Lerner</span> şi
Brenda Wilmoth <span style="font-variant: small-caps;">Lerner</span> (ed.), <i>The
Gale Encyclopedia of Science</i>, vol. 1, ed. a III-a, Thomson Gale, Farmington
Hills, MI, 2004, p. 715.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[4]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> <i><span style="text-transform: uppercase;">C</span>f. </i>P.
<span style="font-variant: small-caps;">Moore</span> (ed.), <i>Philip’s Astronomy
Encyclopedia</i>, p. 287 [„nucleosynthesis”, <i>ad voc.</i>].<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[5]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Heliul-4 este, la rândul său, rezultatul sintezei a două
nuclee de heliu-3, care se obţin, fiecare dintre ele, prin sinteza a două
nuclee de hidrogen.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn6">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[6]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> Simon <span style="font-variant: small-caps;">Singh</span>,
<i>Big Bang. Originea Universului</i>, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008, pp.
347-349 [pentru o prezentare a contextului acestei descoperiri, precum şi
numeroase alte detalii, <i>v.</i> pp. 339-350].<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn7">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref7" name="_ftn7" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[7]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> H. <span style="font-variant: small-caps;">Oberhummer</span>
<i>et al.</i>, „Alpha clustering and the stellar nucleosynthesis of carbon“,
în: <i>Zeitschrift für Physik A: Hadrons and Nuclei</i>, 349 (1994), nr. 3-4,
pp. <span class="pagination">241-242</span>.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn8">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref8" name="_ftn8" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[8]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> <i><span style="text-transform: uppercase;">C</span>f<span style="text-transform: uppercase;">.</span></i> Morris <span style="font-variant: small-caps;">Engelson</span>, <i>The Heavenly Time Machine. Essays on Science
and Tora</i>, Joint Management Strategy (JMSC), Portland, OR, 2001, pp. 69-72
[disponibilă online: http://www.pcez.com/~jmsc/bible-torah-sciencelink.html].<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn9">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref9" name="_ftn9" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[9]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> P.W. <span style="font-variant: small-caps;">Atkins</span>,
<i>Regatul periodic. O călătorie pe tărâmul elementelor chimice</i>, Ed.
Humanitas, Bucureşti, 1998, p. 86.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn10">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref10" name="_ftn10" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[10]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> J.D. <span style="font-variant: small-caps;">Barrow</span>
şi F.J. <span style="font-variant: small-caps;">Tipler</span>,<i> Principiul
antropic cosmologic</i>, p. 296. În realitate însă, trecerea nucleului de
carbon în oxigen-18, prin coliziunea cu un alt nucleu de heliu-4, are o rată
mult mai scăzută, ce permite proceselor de „producţie“ a nucleelor de carbon şi
a celor de oxigen să conducă la proporţii comparabile.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn11">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref11" name="_ftn11" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[11]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> </span></sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;">J.D. <span style="font-variant: small-caps;">Barrow</span> şi F.J. <span style="font-variant: small-caps;">Tipler</span>,<i> Principiul antropic cosmologic</i>, p. 297.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn12">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<span style="font-size: xx-small;"><a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref12" name="_ftn12" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[12]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"> John D. <span style="font-variant: small-caps;">Barrow</span>,
<i>Despre imposibilitate. Limitele ştiinţei şi ştiinţa limitelor</i>, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1999, p. 121.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn13">
<div class="BasicParagraph" style="mso-line-height-alt: 1.1pt; tab-stops: -1.25in -40.5pt; text-align: justify; text-indent: 22.5pt;">
<a href="file:///D:/BLOG/Cap.%206%20LCN.docx#_ftnref13" name="_ftn13" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: xx-small; mso-ansi-language: RO;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="color: black; line-height: 150%;">[13]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: xx-small;"> L. <span style="font-variant: small-caps;">Smolin</span>, <i>Spaţiu,
Timp, Univers…</i>, p. 241. Numărul este imens, având în vedere că totalitatea
atomilor din Universul observabil este estimată în jurul valorii de 10<i><sup>80</sup></i>.</span><span style="font-size: 11pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
</div>
</div>
</div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-89309975849129415542014-07-12T01:03:00.000-07:002016-01-30T01:20:05.577-08:00<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><b>LUMINILE LUMII și LUMINA ÎNȚELEGERII</b></span></div>
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 18.399999618530273px;"></span><br />
<div align="left" class="MsoNormal" style="line-height: 18.399999618530273px; margin: 14.15pt 0in 8.5pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<div align="center" style="line-height: 13.8pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-size: 10pt;">(fragment din <i>LUMINA CELUI NEVAZUT. O privire
teologică în raţionalitatea Creaţiei şi teoriile ştiinţifice recente despre
Univer</i>s, 2 volume, 950 p. Capitolul 5, lucrare în curs de apariție în
colecția Știință, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoaștere, colecție
coeditată de Ed. Basilica a Patriarhiei Române, Ed. Universității Alexandru
Ioan Cuza din Iași și Ed. Universității din București)</span><span style="font-size: 13.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 13.8pt; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; mso-line-height-alt: 1.2pt; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt 22.7pt; vertical-align: middle;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Lumina lumii luminează descoperirile ştiinţifice</span></i><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">Nu doar astrofizica şi
cosmologia sunt domenii al căror dezvoltare a fost posibilă doar pe baza
proprietăţilor luminii. S-ar putea spune, de fapt, că cele mai mari descoperiri
ale fizicii din ultimele secole au fost făcute sau verificate prin intermediul
proprietăţilor luminii.Reamintim, în cele ce urmează, câteva precizări, unele
făcute pe larg în capitolele anterioare, privind rolul pe care l-au avut lumina
fizică şi proprietăţile ei în decursul ultimelor secole în realizarea unor
descoperiri ştiinţifice. Lumina a făcut posibile descoperirile astronomiei, din
care menţionăm aici doar câteva mai importante: vizualizarea </span><i style="font-size: 13.5pt;">novelor</i><span style="font-size: 13.5pt;"> (Tycho Brahe, în
1572, sau Kepler, în 1604), tranzitul lui Mercur (Pierre Gassendi) şi fazele
lui Venus (Galilei, 1609) – ultima descoperire a grăbit răspândirea sistemului
heliocentric, întrucât nu putea fi explicată prin intermediul geocentrismului.
Lumina a ajutat la descoperirea petelor solare (Galilei, 1609) şi tot ea a
furnizat indicii pentru formularea unei legături între masa stelelor şi
luminozitatea lor (Eddington, 1924). De asemenea, în 1861, având în atenţie
radiaţia electromagnetică, Maxwell a furnizat o descriere unificată pentru două
familii de procese (electrice şi magnetice, considerate secole la rând
distincte), rezultatul fiind văzut ca una din treptele teoretice majore în
drumul către unificarea interacţiunilor existente în Univers.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref1" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn1"><sup><span style="font-size: x-small;">[1]</span></sup></a></span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">La polul opus, în lumea
microcosmosului, în legătură cu lumina s-au făcut primele consideraţii pe baza
cărora se va realiza construcţia mecanicii cuantice, întrucât ideea existenţei
cuantelor, exprimată de Planck în 1899, a fost legată iniţial de radiaţia corpului
negru. De asemenea, dualitatea undă-corpuscul, care va fi ulterior asociată
tuturor entităţilor cuantice (de Broglie), a fost atribuită pentru început
luminii, întrucât ea dovedise, de-a lungul timpului, un comportament dual.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref2" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn2"><sup><span style="font-size: x-small;">[2]</span></sup></a></span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Pe de altă parte, lumina a
„forţat“, cum am văzut, şi demersurile care au dus la formularea Teoriei
Relativităţii Restrânse (Einstein, 1905), întrucât radiaţia electromagnetică nu
se conforma legii de compunere a vitezelor. Dar proprietăţile luminii au fost
cele care au dat primele indicii privind mişcarea galaxiilor, după ce în
spectrele lor s-a determinat o deplasare spre roşu (Slipher, 1920), chestiune
care a oferit posibilitatea măsurării vitezelor cu care ele se îndepărtează de
Pământ (Slipher, 1925). Aceste date au permis, cum s-a spus, formularea legii
care a evidenţiat proporţionalitatea dintre distanţa galaxiilor până la Pământ
şi vitezele cu care ele se îndepărtează (legea Hubble, 1929). În acest fel,
lumina poate fi considerată drept furnizoare a datelor decisive ce au condus la
ideea Universului în expansiune (De Sitter, 1917; Friedmann, 1924; Lemaître,
1927) şi la ideea că istoria lui este finită în timp (Lemaître, 1927), încât el
ar fi putut fi precedat de un punct de densitate foarte mare (Gamov, 1931) care
ar fi explodat (idee propusă, pentru prima dată, într-o formă incipientă, de
Lemaître, 1927).</span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<u2:p></u2:p><u2:p></u2:p><u2:p></u2:p><u2:p></u2:p><br />
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 13.5pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">Lumina (într-un sens de fapt
mai larg, ca radiaţie electromagnetică), va fi decisivă şi pentru faptul că va
furniza alte două dovezi ce susţin modelul cosmologic cu Big Bang. Ea va fi
vizată în formularea ipotezei existenţei radiaţiei de fond (Alpher şi Herman,
1948), oferind date observaţionale care au confirmat aceste predicţii (Penzias
şi Wilson, 1964). Cea de-a doua dovadă o constituie măsurătorile care au permis
evaluarea ponderilor diverselor elemente din materia luminoasă existentă în
Univers (hidrogen, heliu şi celelalte), măsurători făcute pe radiaţia luminoasă
provenită de la aştri (spectroscopie), chestiune, care a înclinat semnificativ
balanţa în favoarea teoriei nucleosintezei formulată de Alpher şi Gamow (1930).
În altă parte am menţionat că prin, „amprentele“ specifice imprimate în ea de
gravitaţie (în speţă, retardarea gravitaţională a luminii şi curbarea
traiectoriei razelor ei în vecinătatea corpurilor dense), lumina a contribuit
semnificativ la verificarea experimentală a Teoriei Relativităţii Generale
(formulată de Einstein în 1915).</span><u1:p></u1:p><span style="color: black; font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpnwHZx9mRNUEwJOWcmTqnRUEaYn5lpLTsiy4Q9FTcYXHua0jCUQ3W-mVtxXnRBy9cAdimWhyphenhyphenWwAdIAV8ZOGGYPMrap5peTM0F6qiWSOaHLOKp0WxGkuH2p7ZWdGyD9nF6XKzgEzI6V-M/s1600/Barnard_33.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="392" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpnwHZx9mRNUEwJOWcmTqnRUEaYn5lpLTsiy4Q9FTcYXHua0jCUQ3W-mVtxXnRBy9cAdimWhyphenhyphenWwAdIAV8ZOGGYPMrap5peTM0F6qiWSOaHLOKp0WxGkuH2p7ZWdGyD9nF6XKzgEzI6V-M/s1600/Barnard_33.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: start; text-indent: 0px;"><i>Foto - Nebuloasa Cap de Cal - situată în constelația Orion, la aprox. 1500 de ani lumină de Terra. Fundalul roșu este dat de o nebuloasă emisivă - cunoscută ca IC 434 - u<span style="line-height: 18.399999618530273px; text-indent: 22.7pt;">n câmp vast de hidrogen care este ionizat de radiația stelelor din grupul Sigma Orionis al constelației Orion. Capul de cal este, pentru astronomi, o nebuloasă de absorbție, un nor gigantic și dens de praf care absoarbe radiația din fundal. (foto: Telescopul Hubble)</span></i></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; mso-line-height-alt: 1.2pt; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><br /><span style="font-size: 13.5pt;">
În fine, chiar şi existenţa materiei întunecate, ce nu putea fi detectată în
mod direct prin intermediul luminii, a fost dedusă din faptul că semnalele
luminoase provenite de la galaxii scoteau în evidenţă structuri şi dinamici
care au impus considerarea altor contribuabili gravitaţionali, care să explice
„consistenţa“ galaxiilor şi faptul că stelele nu o părăsesc. La fel, aşa cum
vom vedea, şi ipotetica energie întunecată a fost introdusă în tabloul
cosmologiei atunci când semnalele luminoase provenite de la stelele din clasa </span><i style="font-size: 13.5pt;">Ia </i><span style="font-size: 13.5pt;">au permis măsurători
de mare precizie,<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref3" title=""></a></span><span style="font-size: x-small;"><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn3"><sup>[3]</sup></a> </span></span><span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">care
au indicat faptul că ele se deplasează mai repede decât prevedea modelul clasic
al expansiunii.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref4" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn4"><sup><span style="font-size: x-small;">[4]</span></sup></a></span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Lumina şi viaţa</span></i><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">În ultimele decenii, ştiinţa
a scos la iveală şi numeroase dovezi care indică faptul că lumina fizică este,
de asemenea, o parte constitutivă a vieţii biologice. Procesele specifice
organismelor vii sunt semnificativ determinate de lumină. Substanţele biochimice
fac posibile schimburile de informaţii prin intermediul impulsurilor electrice,
prezente în fiziologia viului, dar şi în procesele gândirii. În unele situaţii,
organismele vii chiar produc lumină fizică (</span><i style="font-size: 13.5pt;">bioluminiscenţă</i><span style="font-size: 13.5pt;">), fenomen
cunoscut la unele specii marine de bacterii, corali şi peşti, dar şi pe uscat,
la fungi sau insecte. Multe organisme multicelulare s-au dovedit a fi
specializate în producerea de lumină, utilă în apărarea faţă de prădători sau
în comportamentul de împerechere.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref5" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn5"><sup><span style="font-size: x-small;">[5]</span></sup></a></span><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt 22.7pt; vertical-align: middle;">
<br /></div>
</div>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-line-height-alt: 1.2pt; text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5M3RFC4Rus55G1w5750fCkCpFPmtfdX-7Nl-_Re8_YozOu3OyqvBcJbLwZmdfJicfdOEAmuxmnsJDEnbbRT8_7CcZglUjlN8XXZQruayu3r_S0YVR-dq3i2Ni0sH-NnbVdEQb-q0mxbU/s1600/unnamed.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5M3RFC4Rus55G1w5750fCkCpFPmtfdX-7Nl-_Re8_YozOu3OyqvBcJbLwZmdfJicfdOEAmuxmnsJDEnbbRT8_7CcZglUjlN8XXZQruayu3r_S0YVR-dq3i2Ni0sH-NnbVdEQb-q0mxbU/s1600/unnamed.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Foto - Aequorea victoria (meduza de cristal) - trăiește în apele coastei de vest din America de Nord</i></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; mso-line-height-alt: 1.2pt; text-align: justify; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">În acelaşi timp, într-un alt
plan, s-ar putea spune că lumina este esenţială şi în procesul comunicării
dintre oamenii. Folosim lumina, în forma unui suport pentru sunet şi imagine,
în semnalele transmise către receptori îndepărtaţi. Prin intermediul luminii
putem vedea mai aproape de noi chipul interlocutorului, aflat la distanţă, cu
care comunicăm. Privindu-ne unii pe alţii, putem spori comunicarea şi, prin
aceasta, şi comuniunea dintre noi. Lumina fizică, aşadar, ne poate ajuta să
întărim comunicarea, în drumul către realizarea comuniunii.</span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">Pe de altă parte, este de
asemenea semnificativ faptul că, din perspectivă teologică, înţelesurile
privitoare la cele create pot fi privite ca „lumini interioare”, destinate
minţii. Potrivit experienţei Părinţilor, există o legătură foarte strânsă între
simţire şi minte. Această legătură face posibilă, în ultimă instanţă,
cunoaşterea prin trup a celor sensibile. „Simţirea şi cele supuse simţurilor au
fost create ca să slujească minţii”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref6" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn6"><sup><span style="font-size: x-small;">[6]</span></sup></a><span style="font-size: 13.5pt;"> Mai
mult chiar, „mintea fără simţuri nu-şi arată nicidecum lucrările sale, şi nici
simţurile pe ale lor fără minte”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref7" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn7"><sup><span style="font-size: x-small;">[7]</span></sup></a><span style="font-size: 13.5pt;"> Încercând
să surprindă această alcătuire extraordinară a omului, care poate să înţeleagă
cu mintea date despre lumea sensibilă percepute prin simţuri, Sfântul Maxim
Mărturisitorul se întreabă: „Cum se uneşte mintea şi ceea ce se înţelege prin
înţelegerea de la mijloc şi care e relaţia ce uneşte cele despărţite în jurul
înţelesului rezultat din amândouă, de se cuprind una pe alta?”. În om, ca
fiinţă cu suflet înţelegător şi trup material, se întâlneşte lumea materială şi
cea spirituală. În el</span><i style="font-size: 13.5pt;"> </i><span style="font-size: 13.5pt;">„se
uneşte mintea înţelegătoare cu cele înţelese în înţelegerea lui; la fel, actele
lui perceptive, cu lucrurile sensibile în simţirea lui”. Acest lucru este
deosebit de semnificativ, întrucât arată că spiritul uman „adună în el tot
Universul”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref8" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn8"><sup><span style="font-size: x-small;">[8]</span></sup></a><span style="font-size: 13.5pt;"> În
acestea Sfântul Grigorie Palama vede că simţirea prinde o lumină, iar mintea
percepe o altă lumină. „Simţirea percepe (prinde) lumina supusă simţurilor,
care arată lucrurile supuse simţurilor ca supuse simţurilor. Iar lumina minţii
este cunoştinţa aflătoare în înţelesuri”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref9" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn9"><sup><span style="font-size: x-small;">[9]</span></sup></a></span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">Prin urmare, chiar dacă vederea
şi mintea nu percep, nu surprind aceeaşi lumină, totuşi, perceperea şi
înţelegerea sunt posibile numai câtă vreme fiecare dintre aceste lumini
lucrează „după firea sa şi în cele după fire”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref10" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn10"><sup><span style="font-size: x-small;">[10]</span></sup></a><span style="font-size: 13.5pt;"> Dacă
păstrăm această perspectivă, s-ar putea spune că toate rezultatele explorărilor
ştiinţifice, construcţiile matematice şi întreg limbajul raţiunii utilizat în
descrierile ştiinţifice ar putea fi văzute ca lumini ale înţelegerii, lumini ce
se conturează în cuprinsul raţiunii omeneşti la întâlnirea lui cu lumea.</span></span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">Încercând o cuprindere a
acestor aspecte şi a celor care privesc deschiderea lumii prin lumină către ochii
şi căutările noastre, s-ar putea spune că, prin lumină, lumea se „deschide“
către ochii şi mintea omului, fiind receptată de ochii lui şi cuprinsă de
raţiunea lui, în strădaniile neîncetate de înţelegere, ca buchet de lumini
(înţelesuri). În acest sens, Părintele Dumitru Stăniloae scrie că lumina face
posibil ca raţiunea omului, ca lumină conştientă, „să sesizeze organizarea
raţională a componentelor naturii fizice, a armoniei dintre ele, deci ca o
lumină spirituală. Astfel, şi lumina fizică e făcută pentru folosul vederii
spirituale a omului, ca cea de a doua treaptă a luminii”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref11" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn11"><sup><span style="font-size: x-small;">[11]</span></sup></a></span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">...</span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;">Ştiinţa despătimirii şi
vederea luminilor inteligibile ale lumii</span></i><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">Vieţuind într-o lume
deschisă către simţurile lui, omul poate culege luminile înţelesurilor
particulare din cele sensibile, căutând cu ajutorul acestora lumina mai
cuprinzătoare a sensului propriei sale vieţi şi a lumii, în care să fie
cuprinse toate acele lumini particulare şi viaţa lui. În acelaşi timp însă,
înţelesurile duhovniceşti ale lumii (ca lumini inteligibile) nu sunt accesibile
unei minţi pătimaşe. „Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău
curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul
tău va fi întunecat” (</span><i style="font-size: 13.5pt;">Matei</i><span style="font-size: 13.5pt;"> 6,
22-23). Receptarea lucrurilor lumii şi cuprinderea înţelesurilor lor sunt
afectate de starea sufletească a omului, de raportul său cu Dumnezeu. „Şi
precum trupul fără ochi e orb şi nu vede soarele care luminează tot pământul şi
marea, nici nu se poate bucura de lumină, aşa şi sufletul dacă nu are minte
bună şi vieţuire cuvioasă este orb şi nu înţelege pe Dumnezeu”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref12" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn12"><sup><span style="font-size: x-small;">[12]</span></sup></a><span style="font-size: 13.5pt;"> Curăţirea
de patimi este considerată indispensabilă în urcuşul către contemplarea
luminilor inteligibile. Starea duhovnicească a sufletului se imprimă în modul
de receptare şi înţelegere al lumii: O găsim exprimată şi aici: „O cunoaştere
împătimită (pătimaşă, posesiv-egoistă) împătimeşte şi mai mult pe cunoscător,
încât el ajunge să caute şi să vadă în lume numai ceea ce-i hrăneşte patimile
egoiste. De aceea, întreaga gândire patristică leagă cunoaşterea de
despătimire, de rugăciune, de cultivarea virtuţilor, prin comuniunea omului cu
Dumnezeu-Creatorul, deodată prezent în creaţie şi transcendent ei”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref13" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn13"><sup><span style="font-size: x-small;">[13]</span></sup></a></span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">Aşadar, lumina ochilor
sesizează lucrurile lumii create prin lumina fizică, iar mintea sesizează
luminile inteligibile ascunse în lucrurile sensibile. Însă, pentru sesizarea
legăturilor dintre toate aceste lumini este necesară o înnoire a minţii, care
este posibilă prin înnoirea vieţii. Sfântul Apostol Pavel formulează îndemnuri
ferme în legătură cu acestea: „Să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii“ (</span><i style="font-size: 13.5pt;">Romani</i><span style="font-size: 13.5pt;"> 6, 4), „să vă
schimbaţi prin înnoirea minţii“ (</span><i style="font-size: 13.5pt;">Romani</i><span style="font-size: 13.5pt;"> 6, 12). Curăţirea
minţii nu presupune, în esenţă, un efort cognitiv, strădania de a dobândi
anumite instrumente de lucru sau altceva de felul exerciţiilor intelectuale, ci
un anumit fel de vieţuire al persoanei. Iar, pe măsură ce este săvârşită
această lucrare curăţitoare, mintea caută tot mai mult pe Dumnezeu. „Precum
lumina soarelui atrage ochiul cel sănătos, aşa şi cunoştinţa lui Dumnezeu
atrage spre sine, în chip firesc, mintea curăţită prin dragoste”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref14" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn14"><sup><span style="font-size: x-small;">[14]</span></sup></a></span><u1:p></u1:p><span style="font-size: 13.5pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="line-height: 150%;"><span style="font-size: 13.5pt;">Luminile lumii sunt aşadar
descoperite şi înţelese în Hristos, Lumina lumii. În acest sens, Părintele
Stăniloae explică faptul că lumea întreagă „e dăruită unui văzător şi căutător
de lumină în sine şi în ea, de lumină care nu vine de la el. Lumea şi omul sunt
lumină şi omul e căutător de lumină, dar nu sunt lumină de la ele şi nici nu au
toată lumina în ele, pentru că vin de la un Dăruitor, care are toată lumina în
El, şi de aceea omul, căutând lumina până la capătul ei, trebuie să caute pe
Dumnezeu izvorul infinit al luminii, sau al luminii infinite”.<a href="https://www.blogger.com/null" name="_ftnref15" title=""></a></span><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn15"><sup><span style="font-size: x-small;">[15]</span></sup></a><span style="font-size: 13.5pt;"> În
felul acesta putem vedea cum, în abordarea teologiei, efortul ştiinţelor poate
fi înţeles ca etapă pregătitoare pentru sporirea înţelesurilor duhovniceşti,
pentru intensificarea luminilor spirituale din viaţa omului.</span></span></div>
</div>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; mso-line-height-alt: 1.2pt; text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<!--[if !supportFootnotes]-->Note<br />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<br />
<div id="ftn1">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[1]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Cf. Abdul <span style="font-variant: small-caps;">Salam</span>, „Ultimul vis al lui Einstein: unificarea
spaţio-temporală a forţelor fundamentale”, în vol. său: <i>Ştiinţa, bun al
întregii omeniri</i>, trad. G. Stratan, Ed. Politică, Bucureşti, 1985, p. 148 <i>sqq.</i><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn2">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[2]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Newton a propus în 1675 o descriere
corpusculară a luminii care explica bine reflecţia, în timp ce Hooke (1660),
Huygens (1690) şi Fresnel (1817) au prezentat descrieri ondulatorii pentru
lumină, descrieri ce pot explica foarte bine cealaltă faţetă a luminii, între
care cea mai cunoscută este difracţia.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[3]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Clasa <i>Ia</i> reprezintă o clasă de
supernove ce posedă caracteristici destul de bine cunoscute. Strălucirea
acestor supernove e folosită ca „instrument de măsură“, în felul unei
„lumini-etalon“, pentru aprecierea distanţelor, în astronomia galactică. În
capitolul 7 vom vedea că pe baza supernovelor din categoria <i>Ia</i> au
sugerat că Universul este în expansiune accelerată.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[4]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Mai mult chiar, lumina ar putea
contribui şi descoperirea unor indicii importante privind unificarea celor două
mari teorii fizice, Modelul Standard (care înglobează mecanica cuantică şi
Relativitatea Restrânsă) şi Relativitatea Generală. Despre aceasta vor fi
făcute câteva menţiuni în Capitolul 7.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[5]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Steven <span style="font-variant: small-caps;">MacKenzie,
</span>„Bioluminescence”, în: K. Lee <span style="font-variant: small-caps;">Lerner</span>,
Brenda <span style="font-variant: small-caps;">Wilmoth Lerner</span> (edd.), <i>The</i>
<i>Gale Encyclopedia of Science</i>, vol. 1, Thomson Gale, Farmington Hills,
MI, 2004, p. 523. Procesul de producere a luminii a fost întru câtva lămurit.
Lumina este rezultatul unei reacţii chimice dintre o substanţă produsă de
aceste organisme, <i>luciferin</i> şi <i>oxigen</i>, reacţie catalizată de o
enzimă numită <i>luciferază</i>.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn6">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[6]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> <span style="font-variant: small-caps;">Talasie
Libianul</span>, <i>Despre dragoste, înfrânare şi petrecerea cea după minte
către Pavel prezbiterul</i>, Suta a patra, 5, trad. Pr. D. Stăniloae, în: <i>Filocalia</i>,
vol. 4, Ed. IBMO, Bucureşti, 2010, p. 37.<span style="font-variant: small-caps;">
</span><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn7">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref7" name="_ftn7" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[7]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Sf. <span style="font-variant: small-caps;">Simeon
Noul Teolog</span>, <i>Cele 225 de capete teologice şi practice</i>, Suta a
doua, 34, trad. Pr. D. Stăniloae, în: <i>Filocalia</i>, vol. 6, Ed. IBMO,
Bucureşti, 2011, p. 84.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn8">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref8" name="_ftn8" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[8]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Pr. D. <span style="font-variant: small-caps;">Stăniloae</span>,
n. 256, în: Sf. <span style="font-variant: small-caps;">Maxim Mărturisitorul,</span>
<i>Ambigua</i>, pp. 306-307.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn9">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref9" name="_ftn9" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[9]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Sf<span style="font-variant: small-caps;">.
Grigorie Palama</span>, <i>Tomul Aghioritic</i>, trad. Pr. D. Stăniloae, în: <i>Filocalia</i>,
vol. 7, Ed. IBMO, Bucureşti, 2013, p. 497.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn10">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref10" name="_ftn10" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[10]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Sf<span style="font-variant: small-caps;">.
Grigorie Palama</span>, <i>Tomul Aghioritic</i>, p. 497.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn11">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref11" name="_ftn11" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[11]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Pr. Dumitru <span style="font-variant: small-caps;">Stăniloae</span>, <i>Iisus Hristos – Lumina lumii şi îndumnezeirea
omului</i>, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1993, p. 5. De lumina înţelegerii poate
fi legată, desigur, întreaga gândire logică şi matematică, strădaniile
hermeneutice şi judecăţile din câmpul filosofiei, în toate aspectele lor, încât
o altă pleiadă de nume importante sau de rezultate semnificative ar putea fi
adăugată aici, dintr-o arie care cuprinde întrega strădanie a cunoaşterii. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn12">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref12" name="_ftn12" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[12]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> <span style="font-variant: small-caps;">Sf.
Antonie cel Mare</span>, <i>Învăţături despre viaţa morală a oamenilor…</i>,
118, p. 37.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn13">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref13" name="_ftn13" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[13]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> † <span style="font-variant: small-caps;">Daniel</span>,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Cunoaştere prin cercetare ştiinţifică şi
comuniune spirituală”, în: <i>Misiune pentru mântuire. Lucrarea Bisericii în
societate</i>, Ed. Basilica, Bucureşti, 2009, p. 356 [Mesajul Preafericitului
Părinte Patriarh Daniel adresat participanţilor la Congresul panortodox:
„Dialogul dintre ştiinţă şi religie în lumea ortodoxă“, Bucureşti, 25-27
septembrie 2008].<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn14">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref14" name="_ftn14" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[14]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> <span style="font-variant: small-caps;">Sf.
Maxim Mărturisitorul</span>, <i>Capete despre dragoste</i>, Întâia sută, 32, p. 69.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn15">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref15" name="_ftn15" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 150%;">[15]</span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 10.0pt;"> Pr. D. <span style="font-variant: small-caps;">Stăniloae</span>,
<i>Chipul nemuritor al lui Dumnezeu</i>, p. 257.<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
</div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-67537734077105312432014-04-24T22:36:00.000-07:002014-04-24T22:46:33.352-07:00<div style="text-align: center;">
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><strong>ÎNȚELEG ÎN MĂSURA ÎN CARE SUNT</strong></span></div>
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span><br />
<div align="left" class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 14.15pt 0in 8.5pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">(fragment din <i>LUMINA CELUI NEVAZUT. O privire teologică în raţionalitatea Creaţiei şi teoriile ştiinţifice recente despre Univer</i>s, 2 volume, 950 p. Capitolul 4, l</span><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">ucrare în curs de apariție în colecția Știință, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoaștere, colecție coeditată de Ed. Basilica a Patriarhiei Române, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și Ed. Universității din București)</span></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 14.15pt 0in 8.5pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Un simplu
receptor radio ne dovedeşte că într-o cameră nu sunt doar lucrurile pe care le
vedem şi radiaţia luminoasă din spectrul vizibil care le face pe acelea
sesizabile. Avem la îndemână o dovadă simplă că există o lume despre care
simţurile noastre nu oferă niciun indiciu. Multe alte dispozitive tehnice,
precum telescopul sau microscopul, ne ajută să inspectăm porţiuni din
realitatea înconjurătoare pe care în mod obişnuit nu le putem sesiza. Pe bună
dreptate se spune că tehnologia a lărgit accesul omului spre lumea fizică. În
ultimele decenii, dispozitive de observaţie tot mai performante, sateliţi,
sonde spaţiale sau nanoboţi, explorează abisurile materiei şi depărtările lumii
fizice, dezvăluind <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>noi teritorii, vaste
şi bogate în fenomene surprinzătoare.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Pe de altă parte,
de-a lungul timpului, în faptul de ştiinţă, în explorarea diverselor aspecte
ale lumii înconjurătoare, s-au ivit şi situaţii sau rezultate-limită care au oferit
sugestii despre faptul că o parte a realităţii rămâne, în principiu,
inaccesibilă ştiinţei. Am văzut deja că o parte a realităţii în lumea
dimensiunilor mici există un zid impenetrabil al incertitudinii lui Heisenberg.
La capătul celălalt, la marginea lumii cosmice, un văl imens de întuneric
separă întreg universul vizibil de un teritoriu necunoscut, dinspre care nu ne
parvine niciun semnal luminos. În fine, vom vedea că şi alte explorări
ştiinţifice, din aria matematicii, au arătat că, în anumite situaţii, raţionamentele
matematice întâlnesc limite inevitabile. Două rezultate deja celebre, aparţinând
matematicianului Kurt Godel, au demonstrat că într-un sistem de axiome
suficient de complex vor exista, în mod inevitabil, propoziţii despre care nu
se poate spune dacă sunt adevărate sau nu</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[1]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;">Dacă ar fi să judecăm aceste descoperiri
ale ştiinţelor, s-ar putea spune că situaţia este întrucâtva nouă. Până la
începutul secolului XX s-a afirmat, în repetate rânduri, că ştiinţa poate merge
până la capăt, în oricare dintre întreprinderile ei, că ea poate oferi toate
răspunsurile, sau, în tot cazul, singurele certe. Prin rezultate de acest fel, se
recunoaşte, poate cu o fermitate fără precedent în întreaga istorie a ştiinţei,
existenţa anumitor limite. Este vorba de graniţe pe care ştiinţele, în
contextul paradigmelor actuale, par să nu le mai poată depăşi, indiferent de
suportul pe care l-ar putea oferi tehnologiile.<o:p></o:p></span></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><o:p> </o:p></span></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;">
<i><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="mso-list: Ignore;">a.<span style="font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 7pt/normal "Times New Roman";">
</span></span></span></i><!--[endif]--><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Mic excurs hermeneutic</span></i></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Este uşor de sesizat faptul că în
filosofie sau lingvistică, în estetică, teologie sau istorie nu avem de-a face cu
date sau experimente şi măsurători precise, aşa cum se întâmplă în fizică sau
chimie. În aceste arii, conţinuturile nu sunt descriptibile matematic, nu sunt
descompuse în fenomene ce pot primi descrieri precise. Tocmai de aceea, arii
precum artele şi literatura, faptele istorice, textele juridice, şi desigur teologia
au fost cuprinse de filosoful german Wilhelm Dilthey (1833-1911) în ceea ce el
a numit <i style="mso-bidi-font-style: normal;">ştiinţe ale spiritului</i> (<span style="background: white; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;">Geisteswissenschaften</span>).
Nu este locul aici prea multe pentru menţiuni despre aceste ştiinţe ale
spiritului, un teritoriu vast, cu numeroase observaţii esenţiale. Mă voi
restrânge doar la câteva consideraţii privind preocupările ştiinţelor
spiritului, în ideea de a putea face câteva deosebiri între ştiinţele naturii
şi teologie. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">În primul rând, trebuie subliniat faptul
că de-a lungul timpului, ariile cuprinse în ştiinţele spiritului au fost (şi
încă mai sunt) considerate mai puţin sigure, tributare subiectivităţii. De
regulă, ştiinţele naturii pot furniza descrieri şi pot dovedi existenţa
anumitor efecte, prin chiar reproducerea lor concretă în laborator, ori de câte
ori este nevoie. Dimpotrivă, ştiinţele spiritului nu pot furniza date obiective,
precise, universal valabile. De aceea, pare cumva firesc să punem adevărul în
sarcina ştiinţelor naturii, şi să descurajăm speranţa că am putea să-l
descoperim pe undeva printre afirmaţiile ştiinţelor spiritului.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Dar maniera aceasta de a judeca raportul
dintre ştiinţele naturii şi cele ale spiritului este eronată. Hans-Georg
Gadamer,</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[2]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> de
exemplu, unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi germani ai secolului trecut, a
reflectat asupra datele de ordin cultural, religios, estetic şi istoric,
afirmând convingerea că adevărul nu aparţine exclusiv ştiinţelor naturii. Dimpotrivă,
Gadamer afirmă că pretinsa exclusivitate a ştiinţelor asupra adevărului este o
eroare de ordin cultural sau ideologic.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;">Pe de o parte, Gadamer vede
ştiinţele naturii ca fiind paradoxale, întrucât ele nu sunt în stare să reflecteze
asupra propriilor premise şi implicaţii.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-size: x-small;">[3]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black;"> Ştiinţelor naturii le
lipsesc, spune el, precizarea limitelor şi criteriilor care să furnizeze intervalul
lor de valabilitate. Aceste lipsuri, crede Gadamer, au contribuit semnificativ
la situaţia actuală. Omenirea se confruntă acum cu numeroase ameninţări:
epuizarea rezervelor naturale, poluarea sau dispariţia speciilor, unele dintre
acestea agravate chiar de unele realizări tehnologice puse la punct de ştiinţe.
În acelaşi timp însă, ea pare să exprime şi convingerea contrară, anume că
ştiinţele singure ar putea oferi cele necesare pentru soluţionarea tuturor
problemelor cu care se confruntă, şi, chiar mai mult, premisele făuririi unei
lumi mai bune.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-size: x-small;">[4]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black;"> În
situaţii ca acestea se poate vedea cum anume societatea contemporană este marcată
de amprenta ştiinţelor naturii şi a metodologiilor lor legitimatoare.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-size: x-small;">[5]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Absenţa acestor prescripţii, privind
limitele de competenţă ale ştiinţelor contravine, în viziunea lui Gadamer,
chiar caracterului raţional al ştiinţei. Nu încape nicio îndoială: a fi
raţional „înseamnă a fi conştient de limite”</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn6" name="_ftnref6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[6]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">, adică o abordare mai
degrabă opusă tendinţelor existente în societatea ştiinţelor. Tocmai de aceea,
raţiunea şi, deci, ştiinţa nu pot rămâne autoreferenţiale. Maniera în care ele
trebuie să fie considerate e una de mijloc: importanţa lor ar trebui să fie
coextensivă limitelor pe care le au. Ştiinţele naturii, contrar revendicărilor
asupra adevărului obţinut printr-o metodă precisă, au limite şi trebuie să fie
asimilate odată cu acestea!</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Pe de altă parte, Gadamer consideră că
oricine nesocoteşte arta sau literatura, religia sau istoria comite o eroare
majoră. Aceasta pentru că înţelegerea lumii şi a vieţii, dar şi edificarea de
sine sunt strâns legate de aspecte de ordin cultural, artistic, religios şi
istoric. Această ultimă idee e reluată, în diverse forme, în multe locuri din
filosofia culturii, fenomenologie sau hermeneutică, toate urmărind să exprime aceeaşi
situaţie: viaţa nu poate fi redusă la orizontul lumii fizice. Fiinţa omenească,
universul ei interior, faptele ei de viaţă, aspiraţiile şi reflecţiile ei, dar
şi toate expresiile ei culturale reprezintă realităţi ce se deosebesc radical
de obiectele de studiu ale ştiinţelor naturii. Cele ce fac referire la viaţa omului
reprezintă fără îndoială realităţi, unele având o evidentă concreteţe (mă
gândesc aici la operele de artă, de exemplu, la faptele de viaţă sau la
evenimentele istorice), care ascund totuşi înţelesuri inaccesibile oricărei
inspecţii organizate după metodele ştiinţelor naturii.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: left; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;">În viziunea lui Ernst Cassirer (1874-1945), de exemplu, regăsim o abordare de acest fel. Omul, afirmă
el, nu trăieşte într-un univers fizic, ci într-un univers simbolic. „Limbajul,
mitul, arta şi religia sunt părţi ale acestui univers. [...] Omul nu mai
înfruntă realitatea în mod nemijlocit; el o poate vedea, cum se spune, faţă în
faţă. Realitatea fizică pare să se retragă în măsura în care avansează
activitatea simbolică a omului”.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn7" name="_ftnref7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-size: x-small;">[7]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black;"> Şi Mircea
Eliade (1907-1986) formulează concluzii asemănătoare, după analiza atentă a
structurilor simbolice prezente în viaţa spirituală, în religiile vechi, dar şi
a formelor sub care ele se perpetuează în viaţa omului şi în lumea de azi.
Eliade afirmă concis şi cuprinzător: totul este simbol.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn8" name="_ftnref8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-size: x-small;">[8]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black;"> „Omul, orice om, chiar omul
contemporan, cu toate că nu-şi dă seama, prin simbol se deschide către cosmos,
către lume, către propria viaţă. Înţelegerea unui simbol este o fereastră către
un univers de semnificaţii care altfel ar rămâne obscur, enigmatic sau chiar cu
totul ignorat”.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn9" name="_ftnref9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-size: x-small;">[9]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="color: black;"></span><br /></div>
<span style="color: black;">
</span><span style="color: black;">
</span><span style="color: black;">
</span><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDR9RI2x1nNlxCMvI6CqNT73SjgZuXJwIIhcyMSswyZHbmcQUEFtDbqhyphenhyphenoatyhN4WvWTbVhWdaI3NgBWbnaTVjata1ViZuAXP37rnpBqI74JaW-K6mPNBcwkApDpLM9GXBX36OvwEnnKE/s1600/hermitage.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="color: black;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDR9RI2x1nNlxCMvI6CqNT73SjgZuXJwIIhcyMSswyZHbmcQUEFtDbqhyphenhyphenoatyhN4WvWTbVhWdaI3NgBWbnaTVjata1ViZuAXP37rnpBqI74JaW-K6mPNBcwkApDpLM9GXBX36OvwEnnKE/s1600/hermitage.jpg" height="285" width="400" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><em><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">Ernst Cassirer afirmă că omul nu traieste intr-un univers fizic ci intr-unul simbolic. </span></em><br />
<em><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Limbajul, arta sau religia sunt parti ale acestui univers.</span><span style="font-family: Georgia;"> </span></span></span></em></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><o:p></o:p></span></span><span style="color: black;"> </span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Dar, dacă admitem că faptele culturale sau
istorice, artele sau dimensiunea spirituală a vieţii ascund în ele înţelesuri
cu privire la lumea vieţii, la semeni şi în cele din urmă la ceea ce este
omenesc şi priveşte chiar existenţa noastră, pe bună dreptate se pune
întrebarea cum pot fi acestea înţelese în mod adecva</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">t. Primele
încercări de clarificare a condiţiilor în care este posibilă înţelegerea, au evidenţiat
că în privinţa vieţii, creaţiilor şi experienţelor omeneşti, nu e urmărită
formularea unor explicaţii precise şi exhaustive. Finalitatea ar fi în acest
caz interpretarea corectă a creaţiilor, faptelor şi situaţiilor de viaţă, în
vederea unei cât mai bune înţelegeri a lor. Ştiinţele spiritului aşadar nu
mizează pe o metodă de tipul celei utilizate în ştiinţă, care să demonstreze, pe
cale logică, sau prin experiment, o anumită ipoteză cauzală, cu intenţia de a
oferi o explicaţie exhaustivă. Ele urmăresc conturarea unei interpretări potrivite
pentru un eveniment istoric sau pentru o creaţie artistică, luând în seamă
datele şi detaliile de context necesare pentru o înţelegere cât mai
cuprinzătoare.</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;">În cuprinsul ştiinţelor spiritului, hermeneutica
are sarcina de a analiza maniera de lucru potrivită acestor conţinuturi ale
vieţii, reglementând condiţiile necesare pentru o interpretare adecvată care să
facă posibilă înţelegerea. În încercarea de a elaborara o teorie privind
condiţiile interpretării (hermeneutica) Friedrich Schleiermacher (1768-1834) a
constat anumite dificultăţi în înţelegerea oricărui discurs din câmpul
ştiinţelor spiritului, iar aceasta nu este greu de acceptat. <o:p></o:p></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Cel mai adesea întâlnim o operă literară
sau un articol juridic, un fapt sau religios sau istoric, petrecut cândva, prin
intermediul unui text. Pentru interpretarea şi înţelegerea textului respectiv, lectorul
va trebui să acorde atenţie lexicului, gramaticii, auspiciilor istorice,
culturale şi politice ale epocii în care a fost elaborat materialul, şi, de cele
mai multe ori, particularităţilor personalităţii autorului şi împrejurărilor concrete
în care el a scris. Fiecare dintre aceste aspecte, şi, desigur, toate la un
loc, au un rol decisiv în interpretarea corectă a textului, scoţând la iveală numeroase
dificultăţi. Schleiermacher subliniază aceasta, menţionând că dificultăţile unei
interpretări adecvate rezidă în polisemantismul limbii, în deosebirea epocilor
în care se situează autorul şi interpretul, dar şi în aceea că autorul este un
subiect unic, imposibil de cuprins, iar opera lui împrumută din aceste
trăsături, fiind la rândul ei unică şi inefabilă. Plecând de la observaţii de
acest fel, el încearcă să constituie hermeneutica în forma unei critici a
facultăţii de înţelegere.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn10" name="_ftnref10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[10]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
Concluziile sale sunt semnificative pentru demersul nostru: dificultatea
înţelegerii unui discurs, fapt istoric sau operă de artă este inevitabilă, iar
neînţelegerea nu poate fi niciodată pe deplin înlăturată.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn11" name="_ftnref11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[11]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;"> <o:p></o:p></span></span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">*</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">**</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Nu putem prezenta aici toate consideraţiile
preţioase pe care hermeneutica filosofică le formulează cu referire la faptul
înţelegerii, cu toate că acestea se dovedesc relevante în dialogul dintre
teologie şi ştiinţă.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn12" name="_ftnref12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[12]</span></span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> Constrânşi de limitările
abordării de faţă, mai facem alte câteva scurte menţiuni.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">Gadamer a formulat recent o întrebare, cu
privire la ştiinţele spiritului: „Până unde poate fi legitimată filosofic
pretenţia de adevăr a unor astfel de moduri de cunoaştere situate în afara
ştiinţei </span><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US;">[înţelegând aici ştiin</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">ţ</span><span style="font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US;">ele
naturii]</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;">?”.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn13" name="_ftnref13" style="mso-footnote-id: ftn13;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-size: x-small;">[13]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> Răspunsul
lui se dovedeşte edificator în discuţia noastră, întrucât vizează o <i>practică</i>.
Doar o „adâncire a fenomenului înţelegerii”, spune Gadamer, poate „aduce cu
sine o astfel de legitimare”.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn14" name="_ftnref14" style="mso-footnote-id: ftn14;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-size: x-small;">[14]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> Două
exemple oferite de el sunt de ajutor aici: interpretarea teologică şi cea
juridică. Pe de o parte, în ambele cazuri avem de-a face cu modalităţi distincte
prin care se poate accede la adevăruri diferite de cele avute în atenţie de
ştiinţele naturii. Pe de altă parte, afirmă Gadamer, şi pentru judecător, şi pentru
preot, interpretarea devine o practică, şi chiar mai mult, ea se <i style="mso-bidi-font-style: normal;">inserează în</i> şi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">devine</i> comportamentul lor concret.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn15" name="_ftnref15" style="mso-footnote-id: ftn15;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-size: x-small;">[15]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> Altfel spus, pe de o parte,
cele două exemple fac referire la fapte de viaţă şi aspecte ce ţin de
activitatea spiritului omenesc în aria juridică şi teologică situate înafara abordărilor
obişnuite în ştiinţele naturii. Pe de altă parte, e semnificativ că în aceste
cazuri, înţelegerea solicită interpretul până la capăt, cerându-i competenţe de
ordin practic.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn16" name="_ftnref16" style="mso-footnote-id: ftn16;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-size: x-small;">[16]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a> În
felul acesta, se dezvăluie o cuprindere largă a abordării hermeneutice, anume aceea
de filosofie a edificării<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn17" name="_ftnref17" style="mso-footnote-id: ftn17;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-size: x-small;">[17]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a>.<o:p></o:p></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Aşadar, pe firul hermeneuticii, constatăm
că experienţa însăşi ne descoperă faptul de viaţă pe care căutăm să îl
înţelegem, nicidecum o listă de algoritmi şi concepte. În ştiinţele spiritului,
”a înţelege” ţine de un anumit fel de „a fi”, sau altfel spus, înţelegerea se
leagă de viaţa ca atare.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn18" name="_ftnref18" style="mso-footnote-id: ftn18;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[18]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;"> <o:p></o:p></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Să mai luăm două exemple, pomenite de
Gadamer. Cum se petrec lucrurile în cazul expresiilor artei? Chiar dacă o serie
de observaţii şi o anumită analiză teoretică pot radiografia o anumită operă,
experienţa întâlnirii cu ea, fiorul receptării ei propriu-zise nu pot fi scoase
din interpretarea şi înţelegerea ei. Teoria artei se situează, deci, în
interiorul unui interval în care trebuie să fie evitate simultan şi
supralicitarea, şi concedierea experienţei artistice.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn19" name="_ftnref19" style="mso-footnote-id: ftn19;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[19]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> Ca să înţelegem arta, trebuie
să şi trăim întru câtva în raport cu expresiile ei, afară de toate celelalte
procese analitice sau reflexive. La fel se întâmplă şi cu înţelegerea unei
tradiţii; nu este o chestiune în care sunt vizate doar conţinuturi precise,
fixate într-un corpus de texte, cu date şi izvoare istorice, ci se dobândesc
cunoştinţe, se descoperă adevăruri. Şi, esenţial pentru demersul nostru, acest
gen de adevăruri, care se găsesc peste tot în ştiinţele spiritului, depăşesc
domeniul cunoaşterii metodice.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn20" name="_ftnref20" style="mso-footnote-id: ftn20;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[20]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;"> <o:p></o:p></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Chestiunea participării personale, a
vieţii propriu-zise în raport cu un fapt din aria ştiinţelor spiritului, e
remarcată în diferite forme şi în alte teritorii ale reflecţiei omeneşti. Filosoful
şi istoricul Pierre Hadot (1922 - 2010) subliniază, în mod repetat, că filosofia
nu trebuie înţeleasă ca simplu discurs teoretic, ci trebuie trăită, ca viaţă în
acord cu principiile şi convingerile filosofice, „ca o practică, o asceză şi o
transformare de sine”.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn21" name="_ftnref21" style="mso-footnote-id: ftn21;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[21]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> Într-o
altă abordare, Maurice Merleau-Ponty (1908 - 1961) scrie că „fără a-şi părăsi
locul şi punctul de vedere [...] subiectul care percepe trebuie să se întindă
spre lucruri a căror cheie nu o are dinainte [...], să se deschidă spre un
Celălalt absolut...”.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn22" name="_ftnref22" style="mso-footnote-id: ftn22;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[22]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> În
altă parte, el afirmă că „lumea nu este ceea ce gândesc eu, ci ceea ce trăiesc;
sunt deschis către lume, comunic evident cu ea, dar nu o posed, este
inepuizabilă”</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn23" name="_ftnref23" style="mso-footnote-id: ftn23;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[23]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">. Şi
Emmanuel Levinas (1906 - 1995) afirmă că o cunoaştere a fiinţei în general –
sau ontologia fundamentală – „presupune o situare de fapt pentru spiritul care
cunoaşte. [...] Înţelegerea fiinţei nu mai presupune doar o atitudine
teoretică, ci orice comportament uman. [...] A înţelege unealta nu înseamnă a o
vedea, ci a o mânui; a înţelege situarea noastră în real nu înseamnă a o
defini, ci a ne găsi într-o dispoziţie afectivă; a înţelege fiinţa înseamnă a
exista”, ceea ce indică „o ruptură cu structura teoretică a gândirii
occidentale”<sup> <a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn24" name="_ftnref24" style="mso-footnote-id: ftn24;" title=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-size: x-small;">[24]</span></span></sup><!--[endif]--></span></a></sup>. În
acest context, a gândi înseamnă „a te angaja, a fi cuprins în ceea ce gândeşti,
a fi într-un proces, eveniment dramatic al fiinţei-în-lume”.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn25" name="_ftnref25" style="mso-footnote-id: ftn25;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[25]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> În
fine, pentru a nu da decât câteva exemple, şi fenomenologul Michel Henry (1922
- 2002) exprimă o idee asemănătoare, afirmând că „niciodată gândirea nu este
cea care – plecând oarecum de la ea – avansează spre viaţă pentru a o descoperi
şi cunoaşte. Gândirea nu cunoaşte viaţa gândind-o. Cunoaşterea vieţii e faptul
vieţii şi doar al ei”.</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn26" name="_ftnref26" style="mso-footnote-id: ftn26;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[26]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;"> <o:p></o:p></span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Reflecţia hermeneutică arată aşadar, că
există un întreg câmp al vieţii omeneşti în istorie şi în cultură, care este deosebit
de relevant în înţelegerea lumii şi a vieţii, dar care este situat dincolo de
instrumentele şi metodele ştiinţelor naturii. Ceva esenţial uman rămâne în
afara ştiinţelor naturii şi a datelor lor, încât, în ciuda fertilităţii, calea dezvoltării
lor nu trebuie absolutizată. Pe de altă parte, în aceste observaţii vedem cum tot
ceea ce trăim şi facem, spaţiul cultural unde ne naştem, limba pe care o
vorbim, experienţa religioasă şi datele de ordin istoric au relevanţă în felul cum
înţelegem lumea, viaţa şi rostul existenţei noastre. Valorificate într-o
intenţie edificatoare, pe un drum diferit de cel propriu ştiinţelor naturii, toate
cele spuse până acum vizează viaţa ca totalitate a experienţei noastre
hermeneutice,</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftn27" name="_ftnref27" style="mso-footnote-id: ftn27;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[27]</span></span></sup><!--[endif]--></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;"> unde
un anumit fel de a fi ne califică să înţelegem.<o:p></o:p></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span><br />
<div style="mso-element: footnote-list;">
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span style="color: black;"></span></span><br /></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"></span><span style="color: black;"> </span></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;">Note</span><br clear="all" />
</span></div>
<span style="color: black;"><hr align="left" size="1" width="33%" />
</span><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
<!--[endif]-->
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[1]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> O lucrare excelentă în care sunt prezentate limitele
ştiinţelor este cea a lui John D. <span style="font-variant: small-caps;">Barrow</span>,
<i>Despre imposibilitate. Limitele ştiinţei şi ştiinţa limitelor</i>, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1999. Alte câteva menţiuni despre aceste limite vor fi
făcute în Capitolele<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>7</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: DE;"> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">şi 8.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[2]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Hans-Georg Gadamer (1909-2002) a fost unul dintre cei
mai importanţi filosofi ai spaţiului european din ultimele decenii, student al
lui Martin Heidegger. În 1949 a acceptat poziţia de profesor, ca succesor al
lui Karl Jaspers, la catedra de filosofie de la Universitatea din Frankfurt.
Cea mai importantă dintre lucrările sale, tradusă şi în limba română, este: <i>Adevăr
şi metodă</i>, trad. Gabriel Cercel <i>et al</i>., Ed. Teora, Bucureşti, 2001.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[3]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> <i><span style="text-transform: uppercase;">C</span>f<span style="text-transform: uppercase;">.</span></i> Hans-Georg <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, „Despre puterea raţiunii”, în:
H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, <i>Elogiul teoriei.
Moştenirea Europei</i>, trad. O. Nicolae şi V. Panaitescu, Ed. Polirom, Iaşi,
1999, p. 55.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[4]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> „Astăzi ştiinţa este […] cea care promite luminarea. […]
Dacă va continua să «progreseze» aşa cum o face acum, lumea noastră se apropie
de sfârşit. […] Problema nu este ceea ce se poate face, ci ceea ce se poate
face astfel încât să nu se distrugă ceea ce se menţine prin sine. Datul
fundamental al echilibrului ar trebui să domine gândirea noastră“ (H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, „Ştiinţa ca instrument al
luminismului“, în: H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, <i>Adevăr
şi metodă</i>, p. 74).<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[5]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Desigur, el avea în vedere ştiinţele într-o accepţiune
mai largă. „Legea vitală a ştiinţei este de a nu lăsa neverificată nicio
prejudecată, de a supune unei cercetări teoretice toate fenomenele necunoscute
încă, până la a le domina din punct de vedere ştiinţific. […] Specialistul în
formarea opiniei publice, specialistul în reclamă, sociologul, toţi aceştia
întregesc într-o măsură crescândă, cercul experţilor de a căror părere se ţine
seama. Bineînţeles că niciunul dintre ei nu se poate sustrage legităţilor
ştiinţei moderne, mai ales când îşi ia în serios răspunderea ca om de ştiinţă“
(H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, „Despre puterea
raţiunii”, p. 53). Cercetătorul urmăreşte să pună stăpânire pe obiectele
cercetărilor sale, spre a înlătura rezistenţa pe care ele o opun, spre a le
putea utiliza în orice scop. Însă, în această situaţie, observă Gadamer,
„responsabilitatea publică propriu-zisă a ştiinţei, care chinuie conştiinţa
savanţilor de la Hiroshima încoace, nu poate fi preluată de nicio ştiinţă ca
atare“ (ibidem, p. 53).<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref6" name="_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[6]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> „Cel ce vorbeşte în numele raţiunii se contrazice
singur, pentru că a fi raţional înseamnă a fi conştient de limitele propriei
înţelegeri, fiind astfel capabil să accepte o mai bună înţelegere, indiferent
de unde ar veni ea“ (H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>,
„Despre puterea raţiunii”, pp. 54-55).<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref7" name="_ftn7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[7]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Ernst <span style="font-variant: small-caps;">Cassirer</span>,
<i>Eseu despre om. O introducere în filozofia culturii umane</i>, trad.
Constantin Coşman, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994, pp. 43-45.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref8" name="_ftn8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[8]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Mircea <span style="font-variant: small-caps;">Eliade</span>,
„Gânduri către sine însuşi”, în: Cristian <span style="font-variant: small-caps;">Bădiliţă</span>
(ed.), <i>Eliadiana</i>, Ed. Polirom, Iaşi, 1997, p. 89.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref9" name="_ftn9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[9]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> M. <span style="font-variant: small-caps;">Eliade</span>,
„Gânduri către sine însuşi”, p. 89.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref10" name="_ftn10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[10]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Nicolae <span style="font-variant: small-caps;">Râmbu</span>,
<i>Prelegeri de hermeneutică</i>, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998,
p. 96. <o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref11" name="_ftn11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[11]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> N. <span style="font-variant: small-caps;">Râmbu</span>, <i>Prelegeri
de hermeneutică</i>, p. 96.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref12" name="_ftn12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[12]</span></span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Multe observaţii lămuritoare se pot
desprinde din disputele pline de nuanţe ale hermeneuticii, însă acestea merită
o abordare amplă, tocmai pentru că aduc în discuţie chestiuni de detaliu,
formulate atent, prin care se întrevede într-un fel însăşi condiţia umană, omul
angajat în experierea lumii, situat la întâlnirea cu istoria, în raporturile
sale cu semenii şi cu Dumnezeu, în efortul lui neobosit de cunoaştere şi
înţelegere a lumii şi vieţii, dar şi în descoperirea şi edificarea de sine.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref13" name="_ftn13" style="mso-footnote-id: ftn13;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[13]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>,
<i>Adevăr şi metodă</i>, p. 12.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref14" name="_ftn14" style="mso-footnote-id: ftn14;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[14]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>,
<i>Adevăr şi metodă</i>, p. 12.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref15" name="_ftn15" style="mso-footnote-id: ftn15;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[15]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> „Hermeneutica teologică şi juridică […] corespundeau mai
curând comportamentului practic al judecătorului sau preotului cu formaţie
ştiinţifică, şi serveau acestuia drept comportament” (H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, <i>Adevăr şi metodă</i>, p.
12).<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref16" name="_ftn16" style="mso-footnote-id: ftn16;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[16]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> „Aristotel – scrie Gadamer – a dezvoltat filosofia
practică, care include şi politica, în disputa explicită cu idealul teoriei şi
al filosofiei teoretice. Prin aceasta el a ridicat practica omenească la rangul
de obiect autonom al unui domeniu al cunoaşterii. Prin practică se înţelege
totalitatea lucrurilor practice, deci întreg comportamentul uman şi modul în
care oamenii îşi organizează viaţa. […] Între punctele extreme «a şti» şi «a
face» se află praxisul, obiectul filosofiei practice. Baza ei propriu-zisă o
constituie, în mod evident, poziţia intermediară a omului şi caracteristica sa
esenţială, capacitatea de a-şi duce viaţa în mod raţional […]. Virtutea
fundamentală, care rezultă din esenţa omului, este deci raţionalitatea, care îi
conduce «practica»“<i> </i>(„Despre idealul filosofiei practice“, în: H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, <i>Elogiul teoriei...</i>, p.
59).<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref17" name="_ftn17" style="mso-footnote-id: ftn17;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[17]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Ştefan <span style="font-variant: small-caps;">Afloroaei</span>,
„Hans-Georg Gadamer. Înţelegere şi edificare de sine” (Cuvânt înainte), în:
H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, <i>Elogiul
teoriei...</i>, p. 13.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref18" name="_ftn18" style="mso-footnote-id: ftn18;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[18]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> </span><span lang="EN-GB">În fine, ceea ce se dovedeşte a fi
semnificativ mai târziu în expunere, Gadamer arată cum tradiţia istorică
mijloceşte permanent acest adevăr, care pretinde o <i>participare</i> (<i style="mso-bidi-font-style: normal;">cf.</i> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, <i>Adevăr şi metodă</i>,
p. 13).<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref19" name="_ftn19" style="mso-footnote-id: ftn19;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[19]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> </span></sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Acest fapt este
până la urmă „avertismentul cel mai serios adresat conştiinţei ştiinţifice în
favoarea recunoaşterii unor limite intrinsece ei”<i> </i>(H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, <i>Adevăr şi metodă</i>, p.
12). <o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref20" name="_ftn20" style="mso-footnote-id: ftn20;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[20]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> „Dacă în cadrul experienţei artei avem de a face cu
adevăruri care depăşesc în mod principial domeniul cunoaşterii metodice, acest
lucru este valabil în mod similar pentru totalitatea ştiinţelor spiritului, în
care tradiţia noastră istorică devine şi ea, în toate formele ei, <i>obiect</i>
[<i>s.n</i>.] al cercetării, dar în acelaşi timp prinde glas ea însăşi în <i>adevărul</i>
ei [<i>s.n.</i>]” (H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>, <i>Adevăr
şi metodă</i>, p. 13).<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref21" name="_ftn21" style="mso-footnote-id: ftn21;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[21]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Pierre <span style="font-variant: small-caps;">Hadot</span>,
<i>Ce este filosofia antică</i>, trad. George Bondor şi Claudiu Tipuriţă, Ed.
Polirom, Iaşi, 1997, pp. 283-293 şi 297. <o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref22" name="_ftn22" style="mso-footnote-id: ftn22;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[22]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Maurice <span style="font-variant: small-caps;">Merleau-Ponty</span>,
<i>Fenomenologia percepţiei</i>, trad. I. Câmpeanu şi G. Vătăjelu, Ed.
Aion, Oradea, 1999, p. 387. <o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref23" name="_ftn23" style="mso-footnote-id: ftn23;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[23]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> M. <span style="font-variant: small-caps;">Merleau-Ponty</span>,
<i>Fenomenologia</i></span><i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> percepţiei</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">, p. 16.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref24" name="_ftn24" style="mso-footnote-id: ftn24;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[24]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Emmanuel <span style="font-variant: small-caps;">Levinas</span>,
<i>Între noi. Încercare de a-l gândi pe celălalt</i>, trad. Ioan Petru Deac,
Ed. Bic ALL, Bucureşti, 2000, pp. 9-11.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref25" name="_ftn25" style="mso-footnote-id: ftn25;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[25]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Emmanuel <span style="font-variant: small-caps;">Levinas</span>,
<i>Între noi. Încercare de a-l gândi pe celălalt</i>, trad. Ioan Petru Deac,
Ed. Bic ALL, Bucureşti, 2000, pp. 9-11.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref26" name="_ftn26" style="mso-footnote-id: ftn26;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[26]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Michel <span style="font-variant: small-caps;">Henry</span>,
<i>Întrupare. O filozofie a trupului</i>, trad. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis,
Sibiu, 2003, p. 145.<o:p></o:p></span></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C4.doc#_ftnref27" name="_ftn27" style="mso-footnote-id: ftn27;" title=""><sup><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;">[27]</span></sup><!--[endif]--></span></span></sup></a><span lang="RO" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;"> <i>Cf.</i> H.-G. <span style="font-variant: small-caps;">Gadamer</span>,
<i>Adevăr şi metodă</i>, p. 13.<o:p></o:p></span></span></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span>Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-49815197961852490682014-04-10T23:59:00.004-07:002014-04-24T22:46:46.720-07:00<div style="text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">CÂT DE MARE ESTE UNIVERSUL ?<o:p></o:p></span></b></div>
<strong></strong><br />
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">(fragment din lucrarea <i>LUMINA CELUI NEVAZUT. O privire teologică în raţionalitatea Creaţiei şi teoriile ştiinţifice recente despre Univer</i>s, 2 volume, 950 p. Capitolul 3)</span><br />
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;"> </span><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">(Lucrarea este în curs de apariție în colecția Știință, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoaștere, colecție coeditată de Editura Basilica a Patriarhiei Române, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și Editura Universității din București)</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Dimensiunile
Universului nu sunt cunoscute. Tehnologiile ultimelor decenii au permis totuşi
depăşirea unor limite de observaţie din ce în ce mai mari, încât astăzi se
poate spune fără greşeală că Universul cunoscut este atât de mare, încât niciun
model comparativ nu este suficient de bun pentru a traduce dimensiunile sale în
termeni familiari experienţei noastre. De exemplu, nici comparaţia dintre cel
mai mic fir de praf vizibil cu ochiul liber şi întreg sistemul nostru solar nu
poate sugera corect cât de mică este planeta noastră în raport cu întreg
spaţiul cosmic cunoscut! </span></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgj5BMRrzBpHIXf0jDqtL7EUER5dB62IBCNQSyX_rgD08e1HbkJeVenaW5kjLZelqlcKsqYPpVlzWwleFnRhyzHRTXAmKmI_ihiLmZSZgZwVd-Y3feRy2egLofkur-cx_MGPAxRGpG2iDQ/s1600/hubblenib.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgj5BMRrzBpHIXf0jDqtL7EUER5dB62IBCNQSyX_rgD08e1HbkJeVenaW5kjLZelqlcKsqYPpVlzWwleFnRhyzHRTXAmKmI_ihiLmZSZgZwVd-Y3feRy2egLofkur-cx_MGPAxRGpG2iDQ/s1600/hubblenib.jpg" height="320" width="298" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><em>Foto</em>: Nebuloasa <em>Orion</em> captata de Telescopul spatial Hubble, <br />
cea mai fotografiata formaţiune stelară, avand masa de aproximativ 2000 de mase solare, <br />
situată la peste 1300 de ani lumină de Terra.</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Un model care să
sugereze mărimea Universului observabil se poate totuşi construi, cu ajutorul
mai multor termeni de comparaţie. S-ar putea face, de exemplu, o primă
comparaţie între Pământ şi sistemul solar, o alta între sistemul solar şi Calea
Lactee şi, în fine, o alta între galaxia noastră şi întreg Universul
observabil. Încercăm, în cele ce urmează, prezentarea unui astfel de model.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Pornind de la
datele simţurilor noastre, Pământul pare a fi o planetă foarte mare.</span><a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[1]</span></span></sup></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> În
lungul Ecuatorului, el măsoară aproape 40 000 de kilometri, fiind suficient de
încăpător pentru patru sute de metropole, aşezate una lângă alta. Pentru a
străbate la pas toate aceste oraşe imaginare, în diametru de 100 de kilometri
fiecare, ar fi necesar un an de efort neîntrerupt sau trei ani dacă ne-am
propune să mergem câte 8 ore în fiecare zi. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Comparativ cu
Soarele însă, Pământul are dimensiuni foarte mici.</span><a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[2]</span></span></sup></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> Pe bolta cerească, astrul
principal nu pare să fie cu mult diferit de Lună. [În realitate însă, volumul
său este suficient pentru a cuprinde un milion de planete Pământ]. Dacă în
locul Soarelui ar fi aleasă o minge ceva mai mare decât cea de baschet (aprox.
250 mm în diametru), fixată într-un punct la sol, atunci Pământul ar fi mai mic
decât un sâmbure de măr (2,5 mm), situat la 25 de paşi de minge. Atât de
depărtat şi atât de mic este Pământul în raport cu astrul central! Însă pentru
a atinge limitele sistemului solar trebuie să ne îndepărtăm mai mult de mingea
de baschet, cu încă 975 de paşi. Dacă la capătul acestui parcurs aşezăm pe sol
un sâmbure dintr-un mic bob de strugure, putem avea o imagine a diferenţei de
mărime şi a distanţei dintre Pluto</span><a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[3]</span></span></sup></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> şi Soare.</span><a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[4]</span></span></sup></span></sup></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">La această scară,
se poate observa cu uşurinţă că planetele sistemului solar sunt situate la mare
distanţă una de cealaltă. Dar pe măsură ce observaţiile vizează zone tot mai
largi din Univers, materia este distribuită din ce în ce mai rarefiat. De exemplu,
dacă întreg sistemul solar este cuprins într-un disc de 1000 de metri,
amplasarea stelei celei mai apropiate de Soare ar echivala cu aşezarea unei
mingi de baschet la o distanţă de peste 10 000 de kilometri!</span><a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[5]</span></span></sup></span></sup></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Să recapitulăm:
până în acest punct, în modelul propus, Pământul este, în raport cu sistemul
solar, tot atât de mic cât este un sâmbure de măr aşezat la 25 de paşi de
centrul unui imens teren circular cu raza de 1000 de metri, pentru situaţia în
care ne referim la sistemul solar până la Pluto, şi într-un disc cu raza de 1250
de metri, pentru situaţia în care includem şi Centura Kuiper.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Galaxia în care se află Soarele are forma unui disc cu diametrul cuprins
între 80 000 şi 100 000 de ani-lumină.</span><a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftn6" name="_ftnref6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; letter-spacing: -0.1pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[6]</span></span></sup></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> În
comparaţie cu această imensă aglomerare de stele, sistemul solar este de-a
dreptul insignifiant. Reducerea lui până la dimensiunile unui disc cu raza de 1000
de metri nu este suficientă pentru a putea cuprinde mărimea galaxiei în termeni
de comparaţie rezonabili. Sistemul solar trebuie micşorat şi mai mult. De
exemplu, să presupunem că, prin intermediul unui instrument de scriere
performant, este marcat, pe o foaie de hârtie, un punct minuscul. Dacă din
acest punct s-ar păstra doar conturul, s-ar putea obţine un cerc extrem de mic,
cu o rază de aproximativ 0,02 milimetri. Cât de mare ar fi galaxia noastră,
dacă sistemul solar ar fi micşorat până la conturul acestui punct? Ea nu ar
avea, cum s-ar putea opina, nici dimensiunea foii pe care este desenat punctul,
nici dimensiuni comparabile cu o cameră sau cu cele ale unei clădiri cu 200 de
etaje. Dacă sistemul solar ar fi micşorat până la conturul acelui punct
minuscul, galaxia noastră ar fi de mărimea întregului Pământ!</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Dar să mergem mai
departe! Calea Lactee nu este decât o foarte mică parte din Universul
observabil. Ea aparţine unui grup<i> </i>de galaxii (numit şi grup local) care
are o lăţime de câteva milioane de ani-lumină. Acesta mai conţine galaxia
Andromeda, împreună cu alte 34 de galaxii mai mici.</span><a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftn7" name="_ftnref7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[7]</span></span></sup></span></sup></a> <span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Aceste câteva galaxii,
reunite sub denumirea de grupul local se află la marginea roiului Fecioarei, un
arhipelag de câteva sute de galaxii, cu centrul la o distanţă de aproximativ 50
de milioane de ani-lumină de galaxia noastră. Roiurile de galaxii sunt la
rândul lor, organizate în conglomerate şi mai mari (super-roiuri sau clusteri).
</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Cât de mari sunt
aceste aglomerări în raport cu dimensiunile unei galaxii? Dacă, de exemplu,
Calea Lactee ar fi redusă la mărimea Pământului, un cluster ar avea dimensiuni
mai mari decât întreg sistemul solar. În fine, actualele dimensiuni ale
Universului observabil sunt mai mari de aproximativ 7 milioane de ori faţă de
cele ale unui cluster. Calea Lactee conţine aproximativ 150 de miliarde de
stele, iar Universul observabil conţine, potrivit estimărilor de până acum, aproximativ
100 de miliarde de galaxii.</span><a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftn8" name="_ftnref8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><sup><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[8]</span></span></sup></span></sup></a><o:p></o:p></span></div>
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Să rezumăm din
nou: comparat cu sistemul solar, Pământul ar fi cât un sâmbure de măr într-un
teren circular cu raza de un kilometru. Micşorând acum terenul circular până la
dimensiunile unui punct, sistemul solar ar fi, în raport cu galaxia, tot atât
de mic precum este acest punct minuscul desenat pe un petic de hârtie în
comparaţie cu întreg Pământul. Însă galaxia trebuie micşorată şi mai mult, până
la dimensiunile unui sâmbure de măr, şi aşezată într-un disc enorm cu raza de
aproape un kilometru. Numai aşa putem vedea cât de mică este Calea Lactee în
raport cu un cluster. În fine, în comparaţie cu dimensiunile Universului
observabil, un cluster este tot atât de mic cât este un punct în raport cu
întreg Pământul. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.25pt; line-height: 115%;">După cum se vede, nu dispunem de repere vizuale adecvate pentru a aşeza
acest lanţ de termeni potriviţi, unul lângă altul, încât să putem cuprinde
deodată Pământul şi întreg Universul observabil. Dacă vrem să reprezentăm
Universul ca pe ceva intuitiv, uşor de cuprins cu privirea sau cu mintea, Calea
Lactee şi sistemul solar vor fi micşorate atât de mult, încât Pământul va avea
dimensiuni imposibil de reprezentat. Fiecare dintre aceste entităţi poate fi
imaginată întru câtva, însă ele nu </span><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.5pt; line-height: 115%;">pot intra într-un model care
să ne permită să le „vedem“ deodată pe toate. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt; line-height: 115%;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Cu toate aceste dimensiuni impresionante, Universul poate fi cunoscut,
iar acest fapt este cu adevărat surprinzător.</span></span><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.25pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<br />
<br />
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">Note</span><br />
<div style="mso-element: footnote-list;">
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;"></span><br />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;"></span><br />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span><br />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[1]</span></span></sup></span></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> Câteva date despre planeta Pământ: diametrul ecuatorial este de 12 756 km;
diametrul polar de 12 714 km; densitatea 5,52 gram/cm<i><sup>3</sup></i>; volumul
1,083 x 10</span><i><sup><span lang="EN-GB">12</span></sup></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> km<sup>3</sup>; masa ajunge la 5,974 x 10</span><i><sup><span lang="EN-GB">24</span></sup></i><sup><span lang="EN-GB" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> </span></sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;">kg (<i>cf.</i> Patrick M<span style="font-variant: small-caps;">oore
[</span>ed.<span style="font-variant: small-caps;">]</span>, <i>Philip’s
Astronomy Encyclopedia</i>, Philip’s, London, 2002, p. 121). Suprafaţa
uscatului reprezintă 29,2 % din suprafaţa totală a planetei. Pământul are o
viteză de deplasare pe orbită de 29,78 km/s şi o viteză de rotaţie calculată la
sol la Ecuator de 465 m/s (<i>cf.</i> Vasile <span style="font-variant: small-caps;">Ureche</span>,
<i>Universul, </i>vol. II: <i>Astrofizica,</i> Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p.
333).<o:p></o:p></span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span></div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[2]</span></span></sup></span></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> Câteva date despre Soare: raza este de 6,955 x 10</span><i><sup><span lang="EN-GB">5</span></sup></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> km; masa totală atinge 1,9891 x 10</span><i><sup><span lang="EN-GB">30</span></sup></i><sup><span lang="EN-GB" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> </span></sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;">kg, adică echivalentul a 332 946 de mase terestre (<i>cf.</i>
Patrick M<span style="font-variant: small-caps;">oore [</span>ed.<span style="font-variant: small-caps;">]</span>, <i>Philip’s Astronomy Encyclopedia</i>,
p. 393); temperatura efectivă este de 5770 K. Soarele are o viteză în raport cu
stelele vecine de 19,7 km/s (<i>cf.</i> V. <span style="font-variant: small-caps;">Ureche</span>,
<i>Universul</i>, vol. II, p. 332).<o:p></o:p></span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span></div>
<div id="ftn3" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[3]</span></span></sup></span></span></sup></a><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> Câteva date despre Pluto comparativ cu Pământul: raza ecuatorială este de
0,23 din raza Pământului; masa este 0,003 din masa Pământului; perioada de
rotaţie în jurul Soarelui (mişcarea de revoluţie siderală) durează 247,6 ani
tereştri (<i>cf.</i> Eugeniu <span style="font-variant: small-caps;">Toma</span>,
<i>Noi şi Universul</i>, coll. </span><i><span lang="EN-GB">Astronomia</span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;">, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000,
pp. 18-19). Distanţa de la Pluto până la Soare este de aproximativ 40 de ori
mai mare decât distanţa de la Pământ la Soare (aceasta din urmă este folosită
ca unitate de măsură, cu denumirea de unitate astronomică – prescurtat UA). 1
UA este 1,49597870 x 10</span><i><sup><span lang="EN-GB">11</span></sup></i><sup><span lang="EN-GB" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> </span></sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;">m (<i>cf.</i> V. <span style="font-variant: small-caps;">Ureche</span>, <i>Universul</i>, vol. II, p.
330). Distanţa de la Soare la Pluto fiind foarte mare, strălucirea şi
dimensiunile Soarelui sunt atât de mici, încât intensitatea radiaţiei lui este
de 1600 de ori mai mică decât pe Pământ, motiv pentru care Soarele este
invizibil cu ochiul liber (<i>cf.</i> </span><span lang="EN-GB">Cecil</span><span lang="EN-GB" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-variant: small-caps; mso-ansi-language: RO;">Folescu</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;">, <i>Ce este Universul?</i>, </span><span lang="EN-GB">Ed. Albatros, Bucureşti, 1988,</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> p. 333).<o:p></o:p></span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span></div>
<div id="ftn4" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[4]</span></span></sup></span></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Date recente arată că sistemul solar este chiar mai mare. În 1992, dincolo
de orbita lui Neptun, a fost identificată o zonă în care se află un mare număr
de obiecte cosmice ce ţin companie Soarelui (număr estimat între zece şi o mie
de miliarde). Denumită Centura Kuiper, această zonă reprezintă un vestigiu important,
constând în materie acumulată prin acreţie ceea ce sugerează un posibil mod de
formare a sistemului solar. Din ea apar periodic cometele cu traiectorii
alungite, ce intersectează uneori şi orbita Pământului. Date actuale arată că
în Centura Kuiper se află un corp de gheaţă cu diametrul de 3 000 de kilometri,
fiind deci cu 700 de kilometri mai mare decât Pluto. Acesta este cel mai mare
obiect cosmic din sistemul solar descoperit din 1846, de la detectarea lui
Neptun! Corpul se află la o distanţă de Soare mult mai mare decât dublul
distanţei dintre Soare şi Pluto! Luminozitatea astrului central este aici
nesemnificativă, temperaturile coborând până la -240<sup>o</sup> C. Inelul din
care face parte acest corp conţine aproape 100 000 de formaţiuni de dimensiuni
medii, care evoluează pe orbită, în jurul Soarelui, cu o rotaţie completă la
300 de ani.<o:p></o:p></span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span></div>
<div id="ftn5" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[5]</span></span></sup></span></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Lumina solară parcurge distanţa până la Pământ în aproape 8 minute. Altfel
spus, Soarele se află la o distanţă de 8 minute-lumină de Pământ. Cea mai
apropiată stea se află la mai mult de patru ani-lumină de Terra (<i>Alfa
Centauri</i>). În rest, toate celelalte stele care se văd cu ochiul liber pe
bolta cerească se află la distanţe mai mari de 100 de ani-lumină! <o:p></o:p></span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span></div>
<div id="ftn6" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftnref6" name="_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[6]</span></span></sup></span></span></sup></a><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> Galaxia noastră execută o mişcare de rotaţie cu viteza de 250 de km/s. În
acest fel, sunt necesari 233 de milioane de ani pentru o rotaţie completă (<i>cf.</i>
Steven <span style="font-variant: small-caps;">Weinberg</span>, <i>Primele trei
minute ale Universului</i>, Ed. Politică, Bucureşti, 1984, p. 31). Masa
galaxiei este de 1,7 x 10</span><i><sup><span lang="EN-GB">11</span></sup></i><sup><span lang="EN-GB" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> </span></sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;">(o mie şapte sute
de miliarde) de mase solare, numărând între 150 şi 200 de miliarde de stele.
Sistemul nostru solar se află la o distanţă de 26 500 de ani-lumină de centrul
galaxiei şi situat deasupra planului central al discului galactic, la 14
ani-lumină (<i>cf.</i> Patrick M<span style="font-variant: small-caps;">oore [</span>ed.<span style="font-variant: small-caps;">]</span>, <i>Philip’s Astronomy Encyclopedia</i>,
p. 151). Un an-lumină reprezintă distanţa parcursă de lumină în vid, pe durata
unui an, respectiv 1 a.l. = 9, 461 x 10</span><i><sup><span lang="EN-GB">15</span></sup></i><sup><span lang="EN-GB" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> </span></sup></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">m, sau 63 241 UA. Practic, un cosmonaut care ar avea
intenţia să ajungă în centrul galaxiei ar avea nevoie de 25000 de ani pentru a
termina călătoria, în condiţiile în care s-ar deplasa cu viteza luminii</span><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">. <o:p></o:p></span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span></div>
<div id="ftn7" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftnref7" name="_ftn7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[7]</span></span></sup></span></span></sup></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="font-size: x-small;"><span style="color: black;"> Martin <span style="font-variant: small-caps;">Rees</span>, <i>Doar şase
numere. Forţele fundamentale care modelează Universul</i>, Ed. Humanitas,
Bucureşti, 2000, p. 74.<o:p></o:p></span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">
</span></div>
<div id="ftn8" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: normal; margin: 0mm 0mm 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/editor/static_files/blank_quirks.html#_ftnref8" name="_ftn8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><sup><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-special-character: footnote;"><sup><span lang="RO" style="color: black; font-family: "Times New Roman","serif"; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif; font-size: x-small;">[8]</span></span></sup></span></span></sup></a><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"><span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"> Limitele Universului observabil sunt extinse până la 13,5 miliarde de ani-lumină.
Dimensiunea sa este cuprinsă, după unele estimări, între 15 şi 20 de
ani-lumină, iar după altele, între 15 şi 16 miliarde de ani-lumină (în funcţie
de anumite date observaţionale). Cele mai mari distanţe la care au ajuns
observaţiile au fost atinse în ultimii ani. În 2008, una dintre ultimele
măsurători, realizate la European Southern Observatory </span><span lang="EN-GB">(</span><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;">ESO</span></i><span lang="EN-GB">)</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;">, a dat ca
rezultat 13,2 miliarde de ani-lumină (<i>cf. </i>Fraser </span><span lang="EN-GB" style="font-variant: small-caps;">Cain</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;">, <i>Record for Furthest Galaxy is Broken Again</i>, 1
mart. 2004, disponibil online la: </span><span class="MsoHyperlink"><span lang="EN-GB"><u>http://www.universetoday.com/2004/03/01/record-for-furthest-galaxy-is-broken-again/)</u></span></span></span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">. Dar, dacă ţinem seama de faptul că, în timp ce
radiaţiile emise acum 13,2 miliarde de ani au ajuns la noi, obiectele care
le-au emis au continuat expansiunea, îndepărtându-se de noi, obţinem că ele
sunt situate acum la 41 de miliarde de ani-lumină de Pământ. Lumina pe care o
receptăm vine de la distanţe din ce în ce mai mari, fiind emisă de surse care
se îndepărtează tot mai mult de noi, mărind, prin aceasta, raza universului
nostru vizibil în interiorul acestei sfere cosmice imense. Cu o astfel de rază,
universul nostru este o sferă de 82 de miliarde de ani-lumină (<i>cf.</i> Brian
<span style="font-variant: small-caps;">Greene</span>, <i>Realitatea ascunsă.
Universurile paralele şi legile profunde ale cosmosului</i>, trad. A.
Mărăşescu, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2012, p. 387, n. 12). Pe de altă parte,
dacă ţinem seama că, pentru o perioadă semnificativă de timp, universul a fost
în expansiune, inclusiv într-o secvenţă accelerată, cum e cazul episodului inflaţionar,
într-o eră întunecată, fără radiaţii luminoase care să dea mărturie despre
aceasta, atunci trebuie să lărgim şi mai mult sfera universului. Punând
împreună toate aceste aspecte, raza universului creşte până la 78 de miliarde
de ani-lumină, ceea ce înseamnă o cuprindere a întregului cosmos într-o sferă
de 156 miliarde de ani-lumină (<i>cf.</i> „The Hubble Deep Field: The Most
Important Image Ever Taken”, disponibil online la:
<a href="http://www.deepastronomy.com/hubble-deep-field.html">http://www.deepastronomy.com/hubble-deep-field.html</a>).</span></span></span></div>
</div>
</div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-54901843127623850292014-03-28T22:53:00.001-07:002014-05-13T20:40:55.319-07:00<b><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">PROPRIETĂȚI CONTRAINTUITIVE ALE MATERIEI</span></b><br />
<strong><span style="font-family: Georgia;"></span></strong><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: x-small;">(fragment din lucrarea <i>LUMINA CELUI NEVAZUT. O privire teologică în raţionalitatea Creaţiei şi teoriile ştiinţifice recente despre Univer</i>s, 2 volume, 950 p. Capitolul 2)</span><br />
<span style="font-family: Georgia;"></span><span style="font-size: x-small;"> </span><br />
<span style="font-family: Georgia;"></span><span style="font-size: x-small;"> <span style="font-family: Georgia;">(Lucrarea este în curs de apariție în colecția Știință, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoaștere, colecție coeditată de Editura Basilica a Patriarhiei Române, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și Editura Universității din București)</span></span><br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 8.5pt 0in 5.65pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<i><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Diversitatea
elementelor chimice</span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 8.5pt 0in 5.65pt; mso-hyphenate: none; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<i><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span></i><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Caracteristicile fizice şi chimice ale
unei mostre de materie provin din proprietăţile constituenţilor ei. Într-un
solid, de exemplu, atomul rămâne „imobilizat“ datorită forţelor de natură
electromagnetică care îl ţin fixat într-un anumit loc. Consistenţa şi
rezistenţa materiei la diferite solicitări se datorează, în bună măsură, şi
acestei „texturi electromagnetice“ existente între atomi. Pe de altă parte,
lucrurile din lume cu o structură moleculară similară au aspect<i> </i>şi<i> </i>proprietăţi
identice, câtă vreme condiţiile sunt similare, pentru că atomii care le compun
au structură identică şi respectă aceleaşi „prescripţii“ – să le spunem aşa –,
provenite de la „vecinii“ lor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">În intenţia de a prezenta felul în care
legăturile determinate de sarcina electrică contribuie la diversitatea
materialelor, texturilor şi substanţelor, încercăm o exemplificare cât se poate
de simplă. Folosim pentru aceasta câteva analogii, poate neaşteptate. Situaţia
de la care ar trebui să înceapă prezentarea „comportamentului“ atomilor este
starea de echilibru a sarcinii (sau neutralitate, când numărul de protoni din
nucleu este egal cu numărul de electroni din norul electronic). Starea aceasta
înseamnă de fapt că atomul „are tot ceea ce îşi doreşte“. El nu prezintă
„intenţii“ (sau „motive“) de asociere. Însă echilibrul acesta poate să dispară
uşor, odată cu creşterea temperaturii, a presiunii etc[1].</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Părăsind atomul, electronii
iau cu ei propria sarcină negativă şi, în acest fel, echilibrul atomului este
perturbat. La fel se întâmplă şi în cazul în care un electron liber se
„stabileşte“ pe orbitalul unui atom neutru electric. Sarcina negativă din atom
va avea acum un contribuabil în plus, adică atomul îşi va pierde starea de
echilibru. Atomul (<i>ion, </i>sau <i>atom ionizat</i>) va fi „interesat“ acum
să-şi găsească un „asociat“, urmărind, după caz, soluţii concrete la situaţia
sa de dezechilibru. El va căuta să îşi procure de la „asociat“ ceea ce îi
lipseşte (electroni), sau, dimpotrivă, va căuta „să scape“ de ei, dacă are mai
mulţi electroni decât îi sunt necesari pentru asigurarea neutralităţii. Cu cât
„lipsurile“ sunt mai mari (sau, din contra, „surplusul“ de electroni este mai
mare, ambele cazuri raportate la starea de neutralitate electrică iniţială), cu
atât mai mult atomul va fi „presat“ să se asocieze cu partenerii care îi pot
satisface, chiar şi în parte, „doleanţele“. Cu alte cuvinte, dacă nevoile sunt mari,
pretenţiile scad semnificativ. Desigur, dacă va avea de „ales“, va „opta“
pentru asocierea cu cel care va „rezolva“ cât mai multe dintre problemele
(electronii) lui. În plus, „alianţele“ dintre atomi (moleculele) sunt cu atât
mai stabile cu cât ele reuşesc să soluţioneze mai bine lipsa sau surplusul de
electroni pe care le înregistrează atomii participanţi. În fine, dacă necesarul
de electroni este acoperit, atomul nu mai este dispus la alianţe, fiind
deosebit de stabil.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Acesta este, pe scurt, mecanismul prin
care se formează legăturile moleculare. În esenţă, întreaga dinamică de ordin
chimic a materiei este posibilă doar pentru că, la nivelul atomic, este posibil
un fragil (dez)echilibru al sarcinii electrice şi pentru că atomii au
capacitatea de a „poseda“, „păstra“ şi „recupera“ electroni, pentru
(re)dobândirea stării de echilibru. Doar în acest fel sunt posibile
combinaţiile între substanţe. </span><br />
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGtulNESXfGxVjh462B7hi0Inhex9mEd_PjVoJotTcIR2VQgJfpkji9l7Wutt3kdshKFZrjpXYd4bGGX39Z7KYkG2lPeGg5wO2H3ty5532x63FNBkWsOiXzQz2F1Oee6P8M0PU3LRGiKY/s1600/Siatoms.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGtulNESXfGxVjh462B7hi0Inhex9mEd_PjVoJotTcIR2VQgJfpkji9l7Wutt3kdshKFZrjpXYd4bGGX39Z7KYkG2lPeGg5wO2H3ty5532x63FNBkWsOiXzQz2F1Oee6P8M0PU3LRGiKY/s1600/Siatoms.jpg" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<em><span style="font-size: x-small;">Foto: Atomi de siliciu dispusi pe o suprafata </span></em></div>
<div style="text-align: center;">
<em><span style="font-size: x-small;">inregistrati prin microscopie electronica cu efect de tunelare (STM).</span></em></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Când unul sau mai mulţi atomi ai unui
element (să considerăm de pildă doi atomi de hidrogen) se asociază cu unul sau
mai mulţi atomi ai altui element (să spunem un atom de oxigen), rezultatul va
fi o moleculă dintr-o <i>nouă</i> substanţă (în cazul acestui exemplu, apa – H<sub>2</sub>O),
cu proprietăţi şi caracteristici cu totul diferite. Oxigenul şi hidrogenul
molecular (H<sub>2</sub>) sunt două dintre substanţele care au o combustie
extrem de violentă, fiind folosite pentru propulsia vehiculelor spaţiale.
Totuşi, combinaţia moleculelor de hidrogen şi oxigen formează, aşa cum am
văzut, apa, utilizată, în mod comun, tocmai în stingerea incendiilor! Iată alt
exemplu: clorul (Cl) este un gaz otrăvitor, chiar letal[2]. <!--[if !supportFootnotes]-->De asemenea, sodiul (Na)
este un metal coroziv, care arde în contact cu apa. În doze neadecvate, ambele
sunt dăunătoare vieţii. În combinaţie însă, aceste două substanţe nocive formează
sarea de bucătărie (clorura de natriu – NaCl), ingredient nelipsit din
alimentaţia zilnică. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Faptul că substanţele chimice se pot
combina asigură impresionanta diversitate chimică a lumii, făcând posibilă
întreaga varietate a texturilor, formelor şi culorilor naturale. Duritatea
rocilor scoarţei terestre, transparenţa apei, moleculele ce alcătuiesc celulele
unui ţesut din scoarţa unui copac sau cel al unei frunze verzi, ADN-ul,
sângele, substanţele cu rol specializat în funcţionarea ţesuturilor şi organelor
corpului uman etc., toate sunt rezultatul asocierii mai multor atomi în
molecule şi în macromolecule. Lanţurile de macromolecule formează aminoacizii,
a căror combinaţie dă naştere proteinelor, substanţe fundamentale în procesele
sistemelor vii. Acizii nucleici şi proteinele determină structura şi funcţiile
organismelor vii, prin intermediul ARN şi ADN. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Capacitatea acestor mici constituenţi ai
materiei (protonii, neutronii şi electronii) de a participa la alcătuirea unor
structuri atât de complexe este extraordinară! Lumea chimiei, cu cele peste o
sută de elemente cuprinse în tabelul lui Mendeleev, se dovedeşte suficientă
pentru construirea unui Univers cu o diversitate covârşitoare de substanţe pe
care le regăsim astăzi în gaze, în roci, în sol, în milioanele de specii vii,
în corpurile cereşti şi în toate materialele şi texturile produse prin
intermediul tehnologiilor. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Din perspectivă teologică, se poate spune
că materia este „pregătită“ deja pentru demersul creativ al omului: milioane de
texturi, substanţe compuse, produse farmaceutice, materiale de construcţii,
întreaga civilizaţie umană se sprijină pe chimia extraordinară a celor zece
duzini de atomi pe care îi avem la dispoziţie în lumea în care trăim. Este
semnificativ faptul că, indiferent ce ştiinţă şi tehnologie am avea la
dispoziţie, ne-ar fi imposibil să reproducem în laborator diversitatea
resurselor chimice ale Pământului. Este drept că omul a produs o altă
diversitate, cea de texturi şi materiale, însă chimia ne invită la onestitate:
toate câte vedem şi tot ceea ce construim se bazează exclusiv pe capacitatea
uimitoare a ceva mai mult de 100 de tipuri de atomi de a se lega între ei, pe
care i-am găsit, din abundenţă, în atmosferă şi în solul terestru. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Atomii sunt cei ce au deja proprietăţi
care permit combinaţii şi compuşi, iar civilizaţia s-a clădit pe aceste
mecanisme simple. Putem manipula atomii, însă îi găsim deja în lume, îi avem
deja la dispoziţie, gata să se asocieze. Din perspectivă teologică, omul se
naşte într-o lume care nu are toate potenţialităţile consumate, în care el
poate dispune în mod novator de Creaţie, având la dispoziţie resurse potrivite
puterilor sale creatoare şi un loc privilegiat în ea. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Dar, din ordinea existentă în lumea
atomilor, se poate vedea şi faptul că viaţa „construită“ cu ajutorul lor nu
este „ruptă din decor“, nu apare brusc, într-o lume străină şi fără nicio
legătură cu ea. Desigur, atomii nu sunt vii, însă proprietăţile lor
extraordinare permit realizarea unor structuri complexe şi stabile, capabile să
îndeplinească funcţiile multiple ale vieţii, încât lanţurile de atomi şi
molecule pot fi suportul ei fizic şi chimic.[3] <!--[if !supportFootnotes]-->În capitolele ce urmează vom
vedea că, din perspectivă teologică, toate acestea arată că raţionalitatea lumii,
fără a demonstra cu rigurozitate, sugerează parcă un plan, iar viaţa nu este
nicidecum întâmplătoare, ci corespunde acestui plan al lui Dumnezeu. Viaţa
poate fi „întrezărită“, într-un fel, chiar din proprietăţile acestor
constituenţi elementari. Complexitatea materiei destinate să primească în ea
darul vieţii pare a fi „pregătită“ la scările cele mai mai de jos, la nivelul
celor mai mici constituenţi, în ţesătura cea mai simplă a legăturilor dintre
particulele lumii fizice. Regulile simple şi precise ale atomilor fac posibilă
existenţa moleculelor, permiţând materiei să „poarte“ în ea viaţa. Aici, la
acest nivel, o abordare simbolică întrevede deja potenţialul atomilor de
participare la un „proiect“ mult mai mare şi mai complex decât ei.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">În fine, misterul vieţii este chiar mai
mare decât apare la prima vedere. Dorind să-l explice în totalitate într-un mod
reducţionist, mulţi cercetători au căutat şi caută încă scenarii în care
combinaţii de substanţe organice şi anumiţi factori fizici bine aleşi ar putea
produce forme primitive de ordine sau viaţă. S-ar putea crede că un astfel de
procedeu ar putea reprezenta un pas înainte spre dovedirea faptului că viaţa a
apărut fără contribuţia vreunei raţiuni superioare, într-o simplă conjunctură
favorabilă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Pe de o parte, ştiinţele complexităţii
pomenite în capitolul anterior arată că atomii şi structurile cele mai simple
ale materiei „manifestă“ tendinţe remarcabile de auto-organizare, în situaţii
care rămân impredictibile! Într-un anumit fel, acest „comportament“ auto-organizator
dezvăluie că materia e „pregătită“ pentru a asigura suportul complex necesar
vieţii, arătând că şi legile fizice ale microcosmosului, şi cele ale
macrocosmosului nu par să fie întâmplătoare: „Universul nostru nu e unul care
să permită cu greu apariţia fiinţelor vii şi înzestrate cu gândire. Dimpotrivă,
natura se abate de la calea sa pentru a face posibile asemenea apariţii foarte
importante“.[4] <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Pe de altă parte însă, viaţa se dovedeşte
a fi mai mult decât o sumă de procese chimice. În orice celulă, complexitatea
proceselor biochimice este foarte mare. În ea se găsesc mai mult de 10 000 de
tipuri de molecule, în fiecare secundă producându-se mai multe mii de procese.
Capacitatea celulei de a păstra echilibrul (homeostazic) în condiţiile unui
mediu de viaţă dinamic este impresionantă. Însă în fiecare organ sau ţesut viu,
în fiecare specie de plantă sau de animal care se adaptează mediului de viaţă
şi foloseşte celorlalte specii cu care împarte ecosistemul, opera vie se
descoperă a fi tot mai complexă şi mai miraculoasă. În particular, în corpul
uman sunt mai mult de 60 000 de miliarde de celule, ce alcătuiesc întreaga
ţesătură a organelor. În faţa acestei „eleganţe“ a vieţii şi a complexităţii
consecinţelor ei, „lumea ştiinţei recunoaşte că este dificil de acceptat că
totul s-ar rezuma la chimie...”.[5]<!--[if !supportFootnotes]--></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-indent: 22.7pt; vertical-align: middle;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt; line-height: 115%;">În felul acesta, în demersul reducţionist
al ştiinţei de explicitare a vieţii, mai înainte de descoperirea unei
explicaţii care să se sprijine doar pe legile fizicii, se ivesc, de fapt, alte
mistere: o materie extraordinară, admirabil potrivită pentru un plan măreţ
precum cel al vieţii, dar şi viaţa însăşi, a cărei esenţă pare, într-un fel tot
mai evident, că nu provine din simpla suprapunere a unor procese biochimice.</span><br />
<br />
<strong>Note</strong></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">[1] Trecerea atomilor de la starea de echilibru la starea de
<i>ionizare</i> este posibilă prin intermediul unei <i>energii minime</i>.
Energia primită de un atom, sub forma unei radiaţii luminoase, de exemplu, este
„absorbită“ de electronii aflaţi pe straturile cele mai îndepărtate de nucleu.
Dacă energia este suficient de mare, ea va determina nu doar saltul
electronilor pe un alt strat, ci, în anumite cazuri, chiar expulzarea lor din
atom. „Lipsit“ de „o porţie“ de sarcină negativă, atomul din acest ultim caz
trece într-o stare nouă (atom ionizat). El devine „interesat“ să formeze
legături cu alţi atomi (electrofil), pentru că, în acest fel, îşi poate rezolva
dezechilibrul electronic („completarea“ necesarului de electroni sau, în cazul
opus, „debarasarea“ de surplus).</span><br />
<br />
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">[2] Clorul a fost folosit chiar ca armă chimică în Primul
Război Mondial.</span></div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<br />
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">[3] De exemplu, hemoglobina, cu rol determinant în
transportul de oxigen în sânge, reprezintă un complex alcătuit din 9500 de
atomi, dintre care 4500 de hidrogen şi 2500 de carbon. Deşi, la prima vedere,
structura ei pare un adevărat haos, o analiză atentă poate dezvălui numeroase
subunităţi cu funcţii foarte precise (<i>cf.</i> Roald <span style="font-variant: small-caps;">Hoffman</span>, „Farmecul moleculei”, în: <i>Geo</i>, febr. 2009,
p. 24).</span></div>
</div>
<div id="ftn3" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<br />
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">[4] John F. <span style="font-variant: small-caps;">Haught</span>,
<i>Ştiinţă şi religie, de la conflict la dialog</i>, trad. M. Stavinschi, Ed.
XXI: Eonul Dogmatic, Bucureşti, 2002, p. 215.</span></div>
</div>
<div id="ftn4" style="mso-element: footnote;">
<div class="BasicParagraph" style="line-height: 115%; margin: 0in 0in 0pt; mso-hyphenate: none; text-align: justify;">
<br />
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">[5] Harry Y. <span style="font-variant: small-caps;">McSween</span>
Jr., <i>Partitură pentru Terra</i>, trad. L.-M. Ene, Ed. All, Bucureşti, pp.
196-197. Iată ce mai scrie autorul acestei lucrări: „Oamenii vorbesc mult
despre materie şi energie şi despre lupta pentru existenţă care modelează
viaţa. Aceste lucruri există, e adevărat; dar şi mai delicat, mai alunecos şi
mai rapid decât aripioarele unui peşte în apă este acel principiu tainic
cunoscut sub denumirea de «organizare», care face ca toate celelalte mistere
ale vieţii să pară răsuflate şi nesemnificative prin comparaţie. Că viaţa fără
organizare nu poate rezista, este evident. Şi totuşi, această organizare în
sine nu este propriu-zis nici produsul vieţii şi nici al selecţiei. La un
moment dat am putea spune cu oarecare siguranţă că viaţa a apărut datorită unui
anumit acid nucleic ancestral care s-a organizat formând prima celulă prin
intermediul unei anumite reacţii sau a alteia. Dar, [...] nu acesta este
răspunsul la «piciorul zimţat al lăcustei» şi nici la «esenţa subtilă a
memoriei, încântării şi a dorinţei ce se mişcă prin firele fine ale creierului
meu». Nu vreau să par lipsit de respect faţă de colegii mei savanţi care muncesc
printre aflorimente şi eprubete cu o răbdare şi o ingeniozitate demne de laudă,
în căutarea originii vieţii. Dar nu pot să nu mă întreb dacă greierii cântători
şi oamenii gânditori nu sunt ceva mai mult decât suma unor reacţii chimice”
(ibidem, pp. 196-197).<o:p></o:p></span></div>
</div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-78183641129099301822014-03-05T22:17:00.000-08:002014-04-24T21:49:46.680-07:00<b><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">ORDINE ȘI SIMETRII ÎN UNIVERS</span></b><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">(fragment din lucrarea <i>LUMINA CELUI NEVAZUT. O privire teologică în raţionalitatea Creaţiei şi teoriile ştiinţifice recente despre Univer</i>s, 2 volume, 950 p. Capitolul 1)</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">(Lucrarea este în curs de apariție în colecția Știință, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoaștere, colecție coeditată de Editura Basilica a Patriarhiei Române, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și Editura Universității din București)</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPX2M8HUuwBoXzvA1dPeOh7fJW0tBnG2pANSi8rgN7RTr35pMZ5B6DrWYxxhYeJiQYOqH9a-H3PJkuTrag_eNUWN6XJPVjLZxjg1YnIYtx9vZgZez_AGT5CFkNZR8L3CfQXMLsLeQetPQ/s1600/FOTO.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPX2M8HUuwBoXzvA1dPeOh7fJW0tBnG2pANSi8rgN7RTr35pMZ5B6DrWYxxhYeJiQYOqH9a-H3PJkuTrag_eNUWN6XJPVjLZxjg1YnIYtx9vZgZez_AGT5CFkNZR8L3CfQXMLsLeQetPQ/s1600/FOTO.jpg" height="441" width="640" /></a></div>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Natura are legi ce se pot exprima printr-un limbaj logico-matematic. Ceea ce a descris în mod semnificativ ştiinţa ultimelor secole, ceea ce a scos ea la iveală despre dinamica fenomenelor naturii a fost exprimat, în cea mai mare parte, prin matematică. Faptul este comun în istoria ştiinţei, dar, luat ca atare, este extraordinar! Cum şi de ce natura conţine fenomene şi procese ordonate? Întrebarea este îndreptăţită, natura dovedind chiar faptul că respectă anumite principii şi legi. Pretutindeni în ea şi în Univers găsim cu uşurinţă situaţii, lucruri sau obiecte care sunt caracterizate de ordine sau, altfel spus, care respectă legi descriptibile matematic. Fagurii albinelor, dungile tigrilor, curcubeul de pe cer, halourile lunare, cristalele de gheaţă, fulgii de nea şi multe altele reflectă ordine, simetrie, frumuseţe. Vulcanii sunt conici, fulgii de zăpadă desenează stele simetrice de mare complexitate, iar stelele de mare seamănă cu figurile geometrice, aştrii sunt sferici, galaxiile sunt spiralate precum cochiliile melcilor. Până la urmă, şi simplele observaţii privind natura, şi măsurătorile şi descrierea celor cuprinse în ea, incluzând aici şi calculele complexe, pot surprinde felul ordonat în care ea construieşte forme, corpuri, sisteme sau procese.</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Explicaţiile nu sunt întotdeauna simple. De exemplu, se observă un fapt foarte interesant în privinţa petalelor florilor: numărul lor urmează o anumită secvenţă cunoscută: 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89 etc. Ce este atât de special în acest şir de numere? Ei bine, fiecare dintre termenii lui se obţine prin însumarea celor două numere care îl precedă. Astfel, 8 este 3 plus 5, 13 este 5 plus 8, şi aşa mai departe. Experienţa arată că, în privinţa petalelor florilor, nu se întâlnesc în general alte numere în afara acestora. Aceeaşi structură poate fi identificată şi în formele spirale ale seminţelor de floarea-soarelui. Aceste forme, descoperite cu multe secole în urmă, au primit o explicaţie satisfăcătoare deloc trivială abia în 1993.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn1">[1]</a></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În prezent, se cercetează cu multă atenţie o serie întreagă de soluţii inginereşti pe care organismele vii din natură le folosesc pentru cele mai diverse probleme, de la zborul în condiţiile golurilor de aer sau deplasarea eficientă în mediu acvatic, până la păstrarea curăţeniei într-un mediu cu mult praf. În foarte multe situaţii, păsările, rechinii, frunzele de lotus sau alte organisme vii trec cu succes cele mai pretenţioase teste de optim, dovedind faptul că natura „utilizează“ într-un mod eficient soluții bine descrise de matematici deosebit de complexe. În multe laboratoare din lume, inginerii fac în prezent eforturi pentru preluarea şi introducerea pe scară largă a acestor soluţii găsite în natură.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn2">[2]</a> Avem în vedere aici rezultatele descoperirilor din bionică sau biomimetică, domenii care încearcă să utilizeze soluţii din natură în inginerie, cu largi aplicaţii în diverse ramuri industriale. De curând s-a dovedit, de exemplu, că frunza de lotus are o textură care îi permite să rămână curată (efectul frunzei de lotus), încât nu permite nici apei, nici substanţelor cu grad mare de vâscozitate, precum mierea albinelor, să se lipească sau să se impregneze în ea. În prezent, se încearcă introducerea acestei texturi, prin folii care să păstreze aceeaşi structură, în materialele textile sau în cele folosite în construcţii, în special pentru faţadele clădirilor. În acest caz, nici vestimentaţia, nici ferestrele clădirilor nu ar mai reţine praful sau alte impurităţi pentru mai mult timp. Un alt rezultat din bionică arată că pielea rechinilor nu este perfect netedă, ci prezintă asperităţi care respectă un anumit tipar. Cercetările au arătat că acestea, departe de a îngreuna deplasarea prin apă, produc turbioane, care îmbunătăţesc parametrii de viteză şi manevrabilitate, în regim de consum de energie redus cu până la 10 % comparativ cu unele corpuri cu volume similare, dar cu suprafaţă netedă. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Există multe alte efecte studiate de bionică sau biomimetică: stabilitatea zborului păsărilor în prezenţa unor goluri de aer, cu aplicaţii în industria aeronautică; irizaţiile fluturilor şi gândacilor şi învelişul antireflectorizant al ochilor moliilor, utilizabile în tehnologiile de construcţie a ecranelor luminoase ale telefoanelor celulare; striaţiile microscopice de pe aripile unor specii de muşte, ce reduc reflectarea luminii, care pot fi aplicate în construcţia panourilor solare; protuberanţele de pe marginea cozii de balenă, pentru forma aripilor de avion; penajul principal al răpitoarelor, pentru geometria variabilă a avioanelor militare; tubulatura muşuroaielor termitelor, care reglează temperatura, umiditatea şi fluxul de aer din muşuroi, pentru creşterea gradului de confort în imobilele supraetajate; trompa ţânţarului cu margini fin zimţate, pentru designul unor ace care să reducă durerea provocată de injecţii (hipodermice) etc. Omului i-au trebuit secole de progres ştiinţific şi munca mai multor generaţii ca să „cuprindă“ matematica ascunsă în aceste procese.</span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Pe de altă parte, la nivelul sistemului solar există alte regularităţi semnificative. De exemplu, cei trei sateliţi ai lui Jupiter, Io, Ganymede şi Europa, prezintă perioade de revoluţie în rezonanţă. Ganymede face o mişcare de rotaţie de 7,16 zile în jurul lui Jupiter. Perioada satelitului Europa este foarte apropiată de jumătatea acestei perioade, iar cea a lui Io ajunge la un sfert din ea.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn3">[3]</a> Sistemul solar abundă în astfel de rezonanţe. Satelitul nostru natural, Luna, are o mişcare de rotaţie în jurul propriei axe care coincide ca durată cu rotaţia în jurul Pământului, motiv pentru care noi vedem mereu aceeaşi parte a Lunii. Planeta Mercur prezintă şi ea regularităţi: dublul perioade ei de rotaţie în jurul axei proprii face exact de trei ori perioada de revoluţie în jurul Soarelui. În acest fel, când Mercur a sfârşit cea de-a treia rotaţie în jurul propriei axe, a terminat şi două rotaţii în jurul Soarelui.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn4">[4]</a></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Modul acesta ordonat, plin de simetrii de tot felul, se găseşte şi în lumea dimensiunilor mici. De exemplu, multe dintre moleculele pe care le formează diverşi atomi de substanţă sunt simetrice. Molecula de metan este un tetraedru, o piramidă cu feţe triunghiulare, în care atomul de carbon este în centru şi cei patru atomi de hidrogen în vârfuri. Benzenul are simetria hexagonală, regulată. Există simetrii şi la nivelul celulelor, de exemplu centrozomii (denumiţi astfel de la cuvintele greceşti κέντρον [kéntron] = „centru şi σόμα [sóma] = corp; formaţiuni din interiorul nucleelor celulare care au un rol esenţial în organizarea şi diviziunea celulară). Aceştia au în interiorul lor două formaţiuni (centriole) aşezate perpendicular una faţă de alta. Fiecare dintre aceste centriole este alcătuită din 27 de microtuburi lipite unul de altul pe lungime şi formând trei mănunchiuri aranjate după o simetrie perfectă de poligon regulat cu nouă laturi. La fel, simetriile caracterizează şi viruşii, formele cel mai des întâlnite fiind elicele şi icosaedrele.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn5">[5]</a></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Exemplele ar putea continua, însă ne oprim aici. Esenţial în toate acestea este faptul neaşteptat, dar dovedit, că natura posedă structuri identice cu unele construcţii matematice.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn6">[6]</a> Într-o carte intitulată The Loom of God (într-o traducere aproximativă Ghergheful lui Dumnezeu), apărută în 1997 în SUA, un matematician de la IBM scria: „Nu ştiu dacă Dumnezeu este matematician, dar matematica este războiul de ţesut la care Dumnezeu făureşte structura universului. [...] Faptul că realitatea poate fi descrisă sau aproximată prin expresii matematice simple îmi sugerează că natura are matematică în miezul ei”.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn7">[7]</a></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Desigur, un rol esenţial în evidenţierea acestor simetrii a avut-o însuşi observatorul, însă este greu de stabilit cu precizie cât anume din matematica naturii este rodul propriilor lui proiecţii. Aceasta pentru că în multe situaţii şi oamenii au învăţat matematică de la natură.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn8">[8]</a> Faptul că legile naturii sunt susceptibile de matematizare arată că ordinea acesteia nu este doar impresia unui poet sau artist care o idealizează, reţinând din ea ceea ce pare a fi armonios. Regularităţile şi matematica naturii sunt pur şi simplu consistente<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn9">[9]</a> şi, într-un fel aproape inevitabil, situaţia aceasta naşte unele întrebări: cum şi, mai ales, de ce există atâta matematică în natură? Fizicianul Paul Davies, provocat de întrebări de acest fel, declara într-un discurs că „este imposibil să fii om de ştiinţă, chiar şi un om de ştiinţă ateu, şi să nu fii izbit de frumuseţea, armonia şi ingeniozitatea naturii”.<a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftn10">[10]</a></span><br />
<br />
<br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: x-small;"><b>Note</b></span><br />
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: x-small;"><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref1">[1]</a> I. Stewart, <i>Numerele Naturii…</i>, p. 13. </span><br />
<div>
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif; font-size: x-small;"><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref2">[2]</a> Câteva date despre acestea, în: rev. <i>National Geographic Romania</i>, aprilie 2008, pp. 98-120. <br /><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref3">[3]</a> I. Stewart, <i>Numerele Naturii…</i>, p. 35. <br /><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref4">[4]</a> I. Stewart, <i>Numerele Naturii…</i>, p. 35. <br /><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref5">[5]</a> I. Stewart, <i>Numerele Naturii…</i>, p. 97. <br /><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref6">[6]</a> Clifford D. Pickover, „Neoreality and the Quest for Transcendence”, în: Charles L. Harper Jr. (ed.), <i>Spiritual Information. 100 perspectives on Science and Religion</i>, Templeton Fundation Press, West Conshohocken, PA, 2005, p. 241. <br /><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref7">[7]</a> Mario Livio, <i>Secţiunea de Aur. Povestea lui phi, cel mai uimitor număr</i>, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005, p. 277. <br /><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref8">[8]</a> D. Ratzsch, <i>The Battle of Beginnings…</i>, p. 103. <br /><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref9">[9]</a> Pentru o prezentare a principalelor curente din diversele ramuri ale filosofiei ce abordează aceste legături, vezi: Ilie Pârvu, <i>Introducere în epistemologie</i>, Ed. Polirom, Iaşi, 1998, pp. 143-178 şi 203-253. Pentru o abordare minuţioasă cu privire la implicaţiile relativităţii restrânse, ale relativităţii generale şi ale mecanicii cuantice în modul cum sunt înţelese şi reprezentate spaţiul, timpul sau energia în ştiinţă şi filosofie, vezi: Peter Mittelstaedt,<i> Probleme filosofice ale fizicii</i>, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971. Pentru o abordare exhaustivă a modelelor cosmologice vehiculate până la mijlocul secolului trecut, vezi: Jacques Merleau-Ponty,<i> Cosmologia secolului XX: studiu epistemologic şi istoric al teoriilor cosmologice contemporane</i>, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978. Pentru abordarea filosofică a mecanicii cuantice în chestiunea determinismului, vezi: Ernst Cassirer, <i>Determinism and Indeterminism in Modern Physics: Historical and Systematic Studies of the Problem of Causality</i>, trad. de Theodor Benfey, Yale University Press, New Haven, 1956. Pentru alte consideraţii privind relaţia dintre matematică, fizică şi filosofie, într-o prezentare accesibilă şi cuprinzătoare, vezi: M. Heller, „Essential Tension…“, pp. 42-52. Din perspectivă teologică, aşa cum se va vedea, faptul că învăţăm şi din natură arată că lumea ne-a fost dată ca o „şcoală“ spre creşterea noastră spirituală. Relaţia dintre ordinea naturii, legile fizicii, matematică şi mintea umană este un subiect analizat în detaliu în filosofie, în special în filosofia ştiinţei, filosofia matematicii sau filosofia fizicii. <br /><a href="file:///D:/LCN%20FINALE%20DIN%20CALCULATORUL%20MIC/A%20-%20UV%20-%20LCN%20-%20C1.doc#_ftnref10">[10]</a> „Ceea ce mă impresionează cel mai mult – continuă Paul C. W. Davies în discursul de la decernarea premiului Templeton – este tocmai substratul matematic al naturii“ (<i>apud</i> Joseph M. Zycinscki, Between Mathematics and Transcendence. The Search for the Spiritual Dimension of Scientific Discovery, în: Charles L. Harper Jr. [ed.], <i>Spiritual Information</i>, p. 209).</span><br />
<div>
<div id="ftn10">
</div>
</div>
</div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-27240634601841997592014-01-30T00:37:00.001-08:002014-01-30T00:37:06.094-08:00LUMINA CELUI NEVZAUT Solomon Marcus Matematica si rationalitatea cre...<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="344" src="//www.youtube.com/embed/OTCS19B-Rfw" width="459"></iframe><br />Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-25544127598176825512014-01-08T13:07:00.003-08:002014-03-05T22:33:28.574-08:00<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">VIAŢA SPIRITUALĂ
SCHIMBĂ EXPRESIA GENELOR<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Nu suntem condamnaţi genetic<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 13pt;">Un rezultat recent
arată că antrenarea minții, un anumit tipar al activităţii mentale poate avea
efecte pozitive asupra sănătăţii.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">În ultimii ani s-a
vorbit despre <i>epigenetică</i> – o arie
care scoate la iveală faptul că nu suntem deplin condiţionaţi de genele noastre.
De fapt, <i>mediul</i> în care trăim, mai
bogat sau mai sărac în stimuli, poate determina activarea sau, dimpotrivă,
inhibarea expresiilor unor gene. Pe de altă parte, aşa cum o dovedesc multe
studii făcute pe gemeni monozigoţi, <i>experienţele</i>
pe care le avem de-a lungul timpului, modifică şi ele semnificativ expresia
unor gene, antrenând totodată schimbări în comportamentele pe care acestea le codează.
Acest fapt este deosebit de semnificativ, întrucât începând de la un anumit
prag al vieţii, omul singur are un cuvânt important de spus, dacă nu chiar
ultimul cuvânt, cu privire la unele dintre experienţele pe care urmează să le
trăiască în propria lui viaţă. Noi suntem cei ce încuviinţăm, până la urmă, să
trăim anumite experienţe de viaţă, cel puţin în anumite situaţii, alegând
anturajul, evenimentele sau pasiunile. În fine, şi poate cel mai semnificativ
aici, înseşi <i>gândurile </i>noastre, felul
în care interpretăm ceea ce am trăit precum şi celelalte aspecte ale vieţii, influenţează
expresia genelor noastre, având aşadar ecouri până în adâncul fiinţei. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Libertatea lăuntrică este suprema libertate</span></b><span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 13pt;">Această ultimă idee
este deopotrivă cutremurătoare şi îmbucurătoare. Cât de mult se imprimă mediul
şi experienţele vieţii, şi mai ales felul în care le semnificăm în bagajul nostru
genetic, determinând prin aceasta întreaga fiinţă şi persoană </span><i style="font-size: 13pt;">care urmează să fim</i><span style="font-size: 13pt;">! Altfel spus, nicio
zi nu se sfârşeşte odată cu apusul Soarelui. Cele săvârşite astăzi se imprimă
în expresiile noastre de mâine. "Azi" se extinde asupra zilei de mâine, prin tot
ceea ce trăim şi prin felul în care gândim despre ceea ce am trăit. Gândurile
şi dispoziţiile noastre de mâine sunt întrucâtva prizoniere ale
celor de astăzi, curgând într-o albie pe care am săpat-o ieri!</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Prin felul în care
suntem azi, şi în fiecare din zilele trăite, decidem fără să ştim ce anume luăm cu noi pentru ziua ce vine, pe cele ziditoare
sau pe cele rele. Şi, obişnuindu-ne să le culegem, printr-un anumit fel de a privi sau de a recepta lumea, creştem tot mai mult sarcina de bine sau de rău cu care ne umplem interior, acumulând totodată în noi înşine un anumit fel de a fi, de pe urma fiecărei zile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Meditaţia schimbă expresia genelor<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 13pt;">De curând cercetătorii
au căutat să înţeleagă modul cum meditaţia afectează expresia genelor şi, prin
acestarea, de sănătate. Un studiu recent a prezentat rapoarte privind primele
dovezi despre apariţia unor modificări moleculare specifice, după o perioadă de
practică intensă a meditaţiei.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Studiul a investigat
efectele pe care le poate antrena meditaţia intensă, practicată timp de o zi,
într-un grup de meditatori cu experiență, în comparație cu un grup de subiecţi
de control neinstruiţi, care au desfășurat activități non-meditative. După opt
ore de practicare a meditaţiei (<i>mindfulness</i>),
persoanele care au meditat au înregistrat importante modificări la nivel
genetic și molecular, incluzînd modificări ale expresiilor genelor ce
controlează reacţiile pro-inflamatorii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Aceasta este prima
lucrare care arată modificări rapide în expresia genelor prin practici spirituale,
consideră autorul studiului, Richard J. Davidson , fondatorul <i>Center for Investigating Healthy Minds</i> şi
<i>William James and Vilas Professor of
Psychology and Psychiatry</i> la University of Wisconsin-Madison. "Cel mai
interesant, spune el, s-au observat schimbări în expresia anumitor gene care sunt
îndeobşte urmărite prin medicamentele anti-inflamatorii și analgezice",
spune Perla Kaliman, primul autor al articolului si un cercetator la <i>Institutul de Cercetare Biomedicală</i> din
Barcelona, Spania (IIBB - CSIC - IDIBAPS), locul unde au fost făcute analizele moleculare.
Studiul a fost publicat în <i>Jurnalul
Psychoneuroendocrinology</i> (<a href="http://www.investigatinghealthyminds.org/pdfs/KalimanRapidPNEC.pdf">http://www.investigatinghealthyminds.org/pdfs/KalimanRapidPNEC.pdf</a>).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Este important de
spus că unele studiile clinice anterioare care au avut în vedere astfel de cursuri
de meditaţie, au demonstrat unele efecte benefice asupra bolilor inflamatorii,
motiv pentru care ele au fost aprobate de către <i>American Heart Association</i> ca metodă de prevenire. Noile rezultate
oferă un posibil răspuns, în forma unui mecanism biologic care ar putea explica
efectele terapeutice ale meditaţiei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Câteva ore de meditaţie diminuează procesele
inflamatorii<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">În cadrul
experimentului au participat 19 practicanţi ai meditaţiei, cu experienţă de
minimum 3 ani (echivalentul unui interval cuprins între 1.440 şi 14.730 de ore
de practică) şi 21 de persoane fără o astfel de experienţă, selectate atent, cu
vârste apropiate, care nu erau sub tratament medical. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Persoanele din grupul
meditatorilor au fost introduse într-un program de meditaţie cu durata de 8
ore, format din mai multe sesiuni, de diferite lungimi (cuprinse între 10 şi 40
de min.), întrerupte de o pauză de o oră, destinată prânzului. Grupul celor
care nu au meditat au desfăşurat activităţi plăcute, într-un ritm relaxat, cum
ar fi lectura, vizionarea unor documentare tv, sesiuni de jocuri computerizate
sau plimbări recreative. Participanţii au fost puşi într-o situaţie de test, anume
susţinerea unui discurs și a unor sarcini ce implică anumite calcule mentale
făcute în fața unui public și a unei camere video.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 13pt;">Probele sanguine (</span><i style="font-size: 13pt;">24 ml</i><span style="font-size: 13pt;">) au fost luate de la fiecare
participant la 8 dimineaţa şi la patru după amiază, în ziua experimentului. În
urma analizelor, ceea ce afirmă cercetătorii poate părea surprinzător: au fost
observate diferențe în expresiile genelor în cazul persoanelor care au
practicat meditaţia, spre deosebire de celelalte activităţi, desfăşurate de
grupul de control, care nu au produs diminuarea expresiei genelor responsabile
de reacţia inflamatorie. Rezultatele arata o diminuare a expresiilor genelor implicate
în inflamaţii (gene pro-inflamatorii </span><i style="font-size: 13pt;">RIPK2</i><span style="font-size: 13pt;">
și </span><i style="font-size: 13pt;"><span style="background-color: white; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial;">PTGS2</span></i><span class="apple-converted-space" style="font-size: 13pt;"><span style="background-color: white; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial;"> - </span></span><span style="font-size: 13pt;">care codează enzima </span><i style="font-size: 13pt;">COX2</i><span style="font-size: 13pt;">, precum și a unei clase de enzime </span><i style="font-size: 13pt;">HDAC</i><span style="font-size: 13pt;">). Pe măsură ce expresia acestor
gene şi a proceselor enzimatice s-a diminuat, s-a înregistrat o diminuare a
nivelului de cortizol (şi, deci, implicit o reducere a nivelului de stres). În
plus, expresiile altor gene din ADN-ul participanţilor, şi în cazul meditatorilor
şi a celorlalţi, nu au înregistrat modificări, indicând că meditaţia a afectat,
în mod specific, doar anumite căi de reglare.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMd-9gUBF4LXdYSGF1W7fLSl0nILLZfP8mJgqkFMubkVG9FuZnj_MTA7UiKL-acJvUbbRTDYJhoYfhtVR_0NaCKq1W6fUeVMvKsG-9Zm8U83MOqzN7tjIMBjE-8qf2lB6u9hQ-GTpYGRU/s1600/FOTO.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMd-9gUBF4LXdYSGF1W7fLSl0nILLZfP8mJgqkFMubkVG9FuZnj_MTA7UiKL-acJvUbbRTDYJhoYfhtVR_0NaCKq1W6fUeVMvKsG-9Zm8U83MOqzN7tjIMBjE-8qf2lB6u9hQ-GTpYGRU/s1600/FOTO.jpg" height="640" width="603" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Se pot observa, cu roşu, modificările care apar în situaţia practicanţilor meditaţiei. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Studiul este relevant pentru că nu scoate în evidenţă modificări ale expresiilor genetice în cazul
persoanelor care parctică multă vreme meditaţia, ci faptul că meditaţia
intensă, pe termen scurt, poate produce modificări epigenetice ale genomului.
Meditaţia afectează pozitiv expresia genelor, reducând şi nivelul de stres şi reacţiile
inflamatorii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Starea lăuntrică poate modifica expresia genelor în
fiecare zi!<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 13pt;">Studii anterioare la
rozătoare și la oameni au demonstrat existenţa unor răspunsuri epigenetice
dinamice la stimuli fizici, cum ar fi stresul</span><span style="font-size: 13pt;">
</span><span style="font-size: 13pt;">sau dieta, care se pot exercita exercita în termen de doar câteva ore! Rezultatul
acesta arată că şi printr-o activitate a minţii, printr-o practică dezvoltată
în mod conştient, putem provoca modificări de durată în expresia genelor, în
interstiţiile unor procese foarte fine, care influenţează benefic starea de
sănătate.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">"Expresia
genelor este dinamică, iar aceste rezultate sugerează că calmul minții (starea
interioară aşadar – n.n.) poate avea în modul cel mai concret o influență chiar
asupra expresiilor genelor noastre", spune Davidson. Evident, faptul că
practica meditaţiei poate determina modificări în expresia genelor care
controlează mecanismele inflamatorii poate fi folosită intervenţiile terapeutice,
încât este de aşteptat ca medicina să recomande curând, prin astfel de studii
experimentale, strategii de meditație pentru tratamentul unor afectiuni
inflamatorii cronice. Studiu a fost finanţat de <i>National Center for Complementary and Alternative Medicine</i> (nr.
grant <b>P01-AT004952</b>) şi un grant
oferit de <b>Fetzer Institute</b>, <b>Fundaţia „John Templeton”</b> şi condus de <i>Center for Investigating Healthy Minds</i> de
la University of Wisconsin-Madison, Waisman Center.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">Comentariu. Înapoi la viaţa spirituală<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 13pt;">Suntem, prin
rezultate de acest fel, în plină paradigmă spirituală, în cuprinsul unei vieţi
filocalice. Fiecare gest pe care îl facem, fiecare exces pe care ni-l permitem,
fiecare stare de spirit care ne locuieşte, antrenează ecouri ample în fiinţa
noastră, până în adâncurile fiziologiei, până în mecanismele intime ale
expresiilor genelor, afectând reglajele fine ale funcţionalităţii biologice.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">În primul rând, înţelegerea
vieţii omeneşti care mişcare a unui agregat biologic, înzestrat cu o iluzorie
viaţă conştientă e pe cale să apună. Tot mai multe rezultate arată importanţa
stării interioare a persoanei în conturarea stării de sănătate. Suntem
avertizaţi să luăm în considerare viaţa cumpătată, experienţele ziditoare şi
mai ales o anumită practică spirituală, prin care să introducem lăuntric un fel
diferit de a fi, de a funcţiona, devenind prin aceasta mai mult decât un simplu
receptor şi consumator al lumii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">În al doilea rând, e
important de văzut faptul că acest calm al minţii nu se obţine cu uşurinţă,
printr-o izolare rapidă de stimulii şi de zgomotul străzii, de tumultul
informaţiilor cotidiene. Nu putem să evacuăm experienţele strânse într-o zi, cu
uşurinţa cu care spălăm mizeria de pe mâini: cu apă şi săpun, în câteva zeci de
secunde. Liniştea interioară este o stare care cere instaurarea unei distanţe faţă
de lucrurile şi mizele vieţii cotidiene, o dezengajare emoţională, o
despătimire care să reducă la tăcere dorinţele şi legăturile noastre pătimaşe cu
lumea. Şi, important, această detaşare de lume nu trebuie să se facă în
dispreţul faţă de semeni şi de realizările lor, şi nici ignorând celelalte
obligaţii sociale. (Am văzut anterior că fiecare stare de spirit se imprimă
într-un fel distinct în trupul omenesc.) Iar fâşia aceasta îngustă, care separă
liniştirea lăuntrică prin despătimire de dispreţuriea lumii e dificil de găsit,
înafara unei căi spirituale vechi, bătătorită de mii de oameni îmbunătăţiţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;">În fine, dacă
meditaţia procură aceste efecte, este lesne de înţeles că şi rugăciunea, aşa
cum este ea practicată în spaţiul creştin, poate face acelaşi lucru. Evident,
rugăciunea nu este acelaşi lucru cu meditaţia (o activitate mentală metacognitivă,
însoţită de atenție), iar deosebirile dintre ele sunt un subiect consistent ce
merită o analiză. Important este însă, să observăm că prin aceste mii de ore de
practică a meditaţiei sau a rugăciunii, omul produce fără să ştie, fără să participe
în mod conştient, transformări profunde, care îi reorganizează viaţa
interioară, mişcarea gândurilor şi emoţiilor lui, oferindu-i premisele pentru o
fiziologie optimizată, care îi asigură o sănătate protejată, deschizându-i
totodată accesul către un cuprins de semnificaţii spirituale care zidesc toate
celelalte aspecte ale vieţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 13.0pt;"><br /></span></div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-42684128972186106982014-01-02T07:18:00.000-08:002014-01-06T21:18:47.758-08:00<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">URME DE SUFLET ÎN TRUP </span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">Amprenta corporală a emoţiilor</span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 12pt;">La începutul secolului
trecut, un accent mare era pus pe coeficientul/nivelul de inteligenţă academică
</span><b style="font-size: 12pt;"><i>IQ</i></b><span style="font-size: 12pt;">.
Pe parcursul primnelor decenii ale secolului trecut au fost elaborate mai multe
teste de inteligenţă, vizând capacităţile vizuale, spaţiale sau de limbaj, rezolvarea
de probleme logice sau utilizarea raţionamentelor abstracte. În paralel cu
aceste preocupări, discuţii ample s-au purtat cu privire la înţelesul precis
care ar trebui să fie asociat conceptului de „inteligenţă”.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">În a doua jumătate a
secolului trecut emoţiile au intrat mai mult în vizorul psihologiei, prin
intermediul câtorva autori care au propus conceptul de inteligenţă emoţională. Începând
cu anii </span><span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; mso-ascii-font-family: "Times New Roman"; mso-char-type: symbol; mso-hansi-font-family: "Times New Roman"; mso-symbol-font-family: Symbol;">¢</span><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">80 sunt propuse scale de măsurare pentru Inteligenţa Emoţională şi câteva modele privind conţinutul şi particularităţile
<b><i>IE</i></b>.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">În fine, în ultimul
deceniu din secolul trecut reputatul neuropsiholog american de origine
portugheză Antonio Damasio a investigat baza neuronală ale emoţiilor şi sentimentelor,
argumentând că sentimentele nu sunt doar fundamentul sensibilităţii ci şi
faptul că ele pot fi considerate a fi parte a proceselor cognitive, întrucât
influenţează semnificativ judecăţile noastre. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">Ceea ce vreau să spun
este că după numeroase ezitări, emoţiile au intrat, în sfârşit, în lista temelor de
cercetare din psihologie. Ideea aceasta este exprimată în multe locuri. De
exemplu, în singura lui carte publicată la noi, <i>Creierul
şi Inteligenţa Emoţională</i>, neuropsihologul Richard Davidson relatează cât de dificil
i-a fost în anii </span><span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 12.0pt; mso-ascii-font-family: "Times New Roman"; mso-char-type: symbol; mso-hansi-font-family: "Times New Roman"; mso-symbol-font-family: Symbol;">¢</span><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">90 să exploreze emoţiile din perspectivă neurofiziologică
în contextul academic american. Desigur, acestor strădanii li s-au adăugat şi rezultatele
neuropsihoimunologiei, psihosomaticii dar şi cele din medicina comportamentală, toate
aratând, pe diverse căi, că emoţiile sunt decisive în viaţa noastră şi că sentimentele
de durată influenţează judecăţile noastre, capacităţile empatice şi, în cele din urmă, starea
de sănătate şi calitatea vieţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">Zilele acestea
explorarea ştiinţifică a emoţiilor mai face un pas important. În urmă cu 2 zile
au fost date publicităţii rezultate ce arată o amprentă corporală a principalelor
emoţii pe care le trăim în mod obişnuit. Cercetatorii arată, într-un mod mai
precis, de data aceasta, un corespondent imagistic pentru felul cum este
resimţită, în trup, fiecare emoţie în parte. Mai mult, tehnologia de înaltă
rezoluţie a permis cercetătorilor să realizeze adevărate hărți corporale ale emoţiilor,
topografii cromatice care corespund stărilor emoţionale. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">Spuneam că, în
trecut, prin contribuţia lui Antonio Damasio şi a altor specialişti, psihologia
a afirmat că emoţiile afectează judecăţile şi că, prin aceasta se dovedea că emoţiile
şi sentimentele au un caracter cognitiv. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">Rezultatele publicate acum arată că
emoțiile nu afectează doar starea mentală, starea interioară a persoanei, ci şi
dispoziţia ei corporală, şi fiziologia ei. Se ştia că anumite emoţii ne pregătesc să reacționăm rapid la pericolele sau la oportunitățile cotidiene, iar altele
ne cresc disponibilitatea pentru interacţiunile sociale. Acest nou rezultat evidenţiază
că atât emoțiile cât și senzațiile corporale corespunzătoare au o bază
biologică. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">În fine, psihologii
afirmă că avem de-a face cu un circuit care ar putea antrena efecte tot mai
pregnante în dispoziţia generală a fiecărei persoane. Aceasta pentru că, de
multe ori, „conștientizarea modificărilor corporale corespunzătoare poate
declanșa ulterior senzații emoționale conștiente, cum ar fi sentimentul de
fericire”, aşa cum afirmă profesor Lauri Nummenmaa de la Universitatea Aalto. Constatările
acestea au implicatii majore pentru intelegerea emoțiilor și bazelor lor
corporale. Pe de altă parte, rezultatele ajută al înțelegerea diferitelor
tulburări emoționale, furnizând instrumente noi pentru diagnosticul lor."<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">(Cercetarea a fost
efectuată pe 700 de persoane din Finlanda, Suedia și Taiwan. Cercetătorii au
indus diferite stări emoționale persoanelor participante la experiment.
Ulterior, participanții au putut indica regiunile corporale în care ei au
resimţit modificări ale activităţii sau stării propriuzise - o anumită creștere sau scădere – pe parcursul
emoţiilor respective. Studiul a fost finantat de catre Consiliul European
pentru Cercetare (ERC), Academia de Finlanda și Universitatea Aalto (proiect
aivoAALTO), iar rezultatele au fost publicate în 31 decembrie 2013 în <em><span style="background-color: white; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial;">Proceedings of The National Academy of
Sciences</span></em> (<i>cf. </i>L. Nummenmaa, E. Glerean, R.
Hari, J. K. Hietanen,<span class="apple-converted-space"> </span><strong>Bodily
maps of emotions</strong>, în <em>Proceedings
of the National Academy of Sciences</em>, 2013, <a href="http://www.pnas.org/content/early/2013/12/26/1321664111.full.pdf+html">http://www.pnas.org/content/early/2013/12/26/1321664111.full.pdf+html</a>)</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br />
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiaPccVkzstJHEmgREKbSpwOiNXVUDiclxhtlWBaNW6POD3cCuWFdLbav6kazDJfajIOcAy54qaUtQQW6mRXDy3KI2N_K0Q2DoMPWjGiqzTZUPh3Wa8ekBd0ztcFsBJYMYq0NdFBYV7GCg/s1600/PNAS+-+Harta+corporala+a+emotiilor.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiaPccVkzstJHEmgREKbSpwOiNXVUDiclxhtlWBaNW6POD3cCuWFdLbav6kazDJfajIOcAy54qaUtQQW6mRXDy3KI2N_K0Q2DoMPWjGiqzTZUPh3Wa8ekBd0ztcFsBJYMYq0NdFBYV7GCg/s400/PNAS+-+Harta+corporala+a+emotiilor.jpg" height="300" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Comentariu<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 12pt;">În fotografie se
poate vedea cum emoţii precum <b>Fericirea</b> şi <b>Iubirea</b> au amprente corporale intense,
care angajează şi capul (în speţă cortexul), dar şi o parte din zona mediană a corpului (unde resmţim
de regulă emoţiile intense, bucuria, iubirea şi celelalte), dar şi membrele
inferioare şi superioare, pentru că ambele emoţii dau un tonus general foarte
bun. De aici şi situaţia resimţită adesea, că atunci când iubim sau suntem
fericiţi, suntem de totodată dispuşi să ne implicăm activ sau să răspundem prompt
rugăminţilor adresate nouă.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 12pt;">De asemenea, zonele corporale
active în starea de <b>Uimire</b> (<b>Suprindere</b>) confirmă ceea ce era îndeobşte cunoscut,
că uimirea este, prin excelenţă, şi emoţie şi cogniţie. Se poate observa cum si capul
şi zona toracică, corepunzătoare creierului şi inimii, sunt intens active.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">La polul opus, <b>Depresia</b>
scoate din uz cea mai mare parte din corp. Şi în realitate, în depresie,
tonusul muscular e scăzut, empatia de asemenea e scăzută, iar sarcinile cognitive
sunt cu greu duse la îndeplinire. Pe de altă parte, <b>Tristeţea</b> pare a fi o
<b>Depresie</b> cu un pic mai multă activitate cognitivă şi emoţii. <b>Dispreţul</b> (<i>Contempt</i>)
şi <b>Invidia</b> (<i>Envy</i>) sunt resimţite mai mult la nivelul capului, în timp ce <b>Anxietatea</b>
şi mai ales <b>Dezgustul</b> antrenează senzaţii şi în zona mediană, la nivelul
intestinelor. În fine, spre deosebire de <b>Furie</b>, <b>Frica</b> şi <b>Ruşinea</b> sunt resimţite
şi în stomac.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">Ce faci te face<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">Aşadar, suntem în
plină antropologie spirituală, întrucât, cum se afirmă în Tradiţia Patristică, tot
ceea ce se întâmplă în suflet se imprimă în trup. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">O stare emoţională pe
care o trăim în mod repetat îşi adânceşte amprenta şi în corp, activând un
anumit tip de funcţionalitate a trupului, amplificând unele zone şi diminuând activitatea sau starea altora. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">În ultimii ani, neuroştiinţele au arătat că stările emoţionale dar şi modul în care ne obişnuim
să gândim se întimpăresc în noi şi determină oraginzări cerebrale specifice.
Acum, prin rezultate de acest fel, vedem că obişnuinţele noastre cognitive sau emoţionale, felul în care trăim şi gândim ne activează în mod specific trupul. P</span><span style="font-size: 16px;">e căile bătătorite de repetiţiile fără număr ale vieţii,</span><span style="font-size: 16px;"> v</span><span style="font-size: 12pt;">om putea fi obişnuiţi să
trăim firesc, trupeşte chiar, </span><b style="font-size: 12pt;">invidia</b><span style="font-size: 12pt;"> sau </span><b style="font-size: 12pt;">iubirea</b><span style="font-size: 12pt;"> pentru semenii noştri. Printr-o
obişnuinţă nesupravegheată, printr-o viaţă lăsată la mâna circumstanţelor zilei,
printr-un caracter ţesut din reacţii de moment, riscăm să ajungem, fără să ştim,
în situaţia de a ne simţi înstrăinaţi trupeşte de fericire, îndepărtaţi chiar şi în fizicul nostru de
disponibilitatea de a iubi. Riscăm, aşadar, să ajungem în situaţia de a trăi în trup, ca pe o realitate încarnată, neputinţa de a îmbrăţişa oamenii şi de a le sluji lor cu compasiune,
întrucât în noi, în mecanismele cerebrale şi în trup vor fi deja cuibărite mândria,
dispreţul, furia sau anxietatea, ca dipoziţii de primă instanţă, greu de
evacuat.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">Ajungem, prin aceste
constatări, la înţelepciunea cuprinsă în marile cărţi ale pustinicilor, care ne
avertizează să fim atenţi la fiecare emoţie care ocupă încăperile adâncului
nostru, să veghem la fiecare gând care ne mişcă mintea. Dacă aceste gânduri şi emoţii pe
care le hrănim în interioritatea noastră, sunt lipite de înţelesurile divine,
dacă ele sunt luminate de virtuţi, vom obişnui mintea şi trupul cu trăirile
înalte ale vieţii spirituale. <o:p></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;">În felul acesta, se
întrevede mai uşor de ce în monahismul creştin simţurile şi mintea, inima şi
trupul trebuie să îl caute şi să se umple cu Hristos - Raţiunea Supremă. Pentru
că El S-a întrupat în Creaţie, fiind prezent în logosul lucrurilor care hrănesc
vederea şi simţurile omeneşti, El S-a întrupat în cuvintele Scripturii care
hrănesc raţiunea şi mintea cu înţelesuri inteligibile despre El, şi, în fine, El
S-a Întrupat ca Om, Făcându-Se văzut, auzit şi posibil de atins, hrănind însăşi trupurile noastre prin Sfânta Taină a
Euharistiei: ca toate puterile omeneşti (simţurile trupului, cugetul, mintea şi inima) să resimtă unirea cu El, ca să trăim deplin comuniune cu El, ca o realitate
existenţială ce nu lasă nimic din cele omeneşti înafara vieţii înnoite.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-21755155599103821352013-03-20T13:30:00.003-07:002014-01-10T02:07:50.586-08:00<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;">Cred extratereştri în
Dumnezeu?<o:p></o:p></span></b><br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;"><o:p> </o:p></span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;">Febra extraterestră</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;">Despre
civilizaţiile extraterestre s-a scris enorm. Sunt ascunse, in subiectul aceasta,
intenţii dintre cele mai diverse. Găsim preocupările legitime, de înţelegere a
miracolului vieţii, dorinţe greu de ignorat ce urmăresc verificarea condiţiilor
fizice de posibilitate pentru acest miracol şi în alte sisteme stelare. Există
oare, în cuprinsul vast al Universului, alte planete locuibile? Însă ideea, de
o noutate radicală, cum că ar putea exista şi alte lumi, declanşează un tir neîntrerupt
de interogaţii ce ţintesc, fără excepţie, aproape întreg cuprinsul vieţii. Toate
faptele, gândurile şi trăirile noastre, ale fiecăruia dintre noi şi ale
omenirii în ansamblul ei, strânse de-a lungul vremurilor, de când e
înegistrată, oral sau în scris, istoria, toate devind material bun, pentru
întrebări tulburătoare, ce stârnesc o curiozitate irezistibilă, imediat ce sunt
ancorate în contextul unei civilizaţii noi, extraterestre.</span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;">Teme
metafizice, istorice sau ştiinţifice profunde s-ar (re)trezi la viaţă, şi, deopotrivă
cu ele multe alte chestiuni, de o noutate totală, seducătoare, ce nu ar lăsa
înafară, desigur, nici divertismentul şi show-biz-ul. Lista de întrebări e
aproape nesfârşită: dacă extratereştri sunt fiinţe inteligente, cum arată, cum
metabolizează hrana, dacă au sau nu preocupări artistice şi cum arată ele, dacă
au înregistrat conflicte globale, dacă au ajuns în spaţiul cosmic, dacă dovedesc
o credinţă în exsitenţa lui Dumnezeu. Practic, orice aspect mărunt sau
important al vieţii noastre pământeşti, resituat în contextul unei lumi
extraterestre, ar deveni un subiect de cercetare, de reflecţie filosofică
privind viaţa, dar, în egală măsură, dacă nu cumva într-un mod chiar mai amplu,
o ştire de prima pagină, în tabloidele lumii. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;">O dantură care poate
mesteca orice</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;">Să
luăm un exemplu. Dantura extratereştrilor ar putea fi un subiect de primă mână.
Medicii ar putea fi cuceriţi de şansa descoperiri unui nou mod de structurare a
cavităţii bucale, de procese necunoscute referitoare la erupţia dinţilor
temporari (de lapte) şi a celor definitivi, sau de modul cum se desfăşoară
procesul masticaţiei. Foarte probabil, marii producători de pastă de dinţi ar
fi şi ei interesaţi de dantura extratereştrilor, căutând să afle dacă aceste
fiinţe îşi spală dinţii, când şi ce instrumente şi paste folosesc. Industria de
marketing ar căuta să vadă ce idei vehiculează extratereştri din branşa
corespunzătoare, în spoturile lor publicitare privind igiena dentară. Dar şi
tabloidele de la noi ar putea vinde bine, dacă ne gândim că ar putea să scrie,
câteva săptămâni la rând, despre eventualele utilizări a metalelor rare, de ce
nu chiar vidia, folosit de noi la freze şi spărgătoare de beton, în implanturi dentare
nemuritoare. În fine, ar putea fi un adevărat subiect pentru un lung serial de
anchetă televizată, cu audienţă mare la noi, dacă în luptele directe dintre bandele
de extratereştri, ei îşi dau pumni, şi dacă da, cât de mari sunt pagubele la
nivelul danturii? Imaginaţia bogată şi, mai ales succesul de piaţă al cărţilor,
filmelor şi documentarelor şi emisiunilor de divertisment, ar putea aprinde,
pentru secole, curiozitatea noastră şi aşa supraponderală, hrănită zilnic cu
nimicuri din presa de scandal. De data aceasta, curiozitatea bolnavă,
tabloidală, ar putea să dobândească profilul unei specializări, pentru că, nu e
aşa, avem de-a face cu un subiect tare. Ar putea să apară unele universităţi
private care oferă specializări în cultura extraterestră, în arta lor culinară,
medici curanţi, expertizaţi în terapii extraplanetare, programe de doctorat,
stagii în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">alien-politics</i>... </span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;">Spectatori,
cum suntem invitaţi să fim astăzi, cu receptorii curiozităţii întinşi la
maximum, am trăi, foarte probabil, întâlnirea aceasta la nivelul umanităţii
întregi, ca un <i style="mso-bidi-font-style: normal;">reality-show</i> total, interplanetar,
complet absorbiţi de viaţa lor, de drama şi luptele lor existenţiale, de
travaliul lor prin istorie, către mântuire, găsind de cuviinţă că este mult mai
interesant să vedem ce se petrece la extratereştri, decât să gândim sau să
făptuim ceva semnificativ cu privire la propriul nostru parcurs prin viaţă.<o:p></o:p></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;"><o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;">Circumspecţii ştiinţifice
privind contactul cu extratereştri</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt;">În
debutul secolului XXI, acurateţea observaţiilor universului a crescut semnificativ,
încât au fost posibile depistarea primelor sisteme stelare. A început, cu acest
prilej, şi căutarea febrilă a planetelor locuibile, temă care ţintea indirect,
către existenţa posibilele leagăne ale civilizaţiilor extraterestre. Practic,
însă, activitatea nu e deloc uşoară, pentru că în atenţie sunt corpuri cereşti
îndepărtate, mult mai mici decât stelele, şi cu o luminozitate foarte redusă
(aproximativ de 10 miliarde de ori mai slabă în spectrul vizibil şi de 10
milioane de ori mai slabă în spectrul infraroşu faţă de stele<a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.1pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-no-proof: yes;"><span style="color: blue;">[1]</span></span></span></span></span></a>).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">Până
la sfârşitul anului 2010, dintre toate cele aproape 500 de planetele situate în
alte sisteme stelare, niciuna nu era locuibilă. Am pomenit, într-un alt loc,
concluziile mai degrabă pesimiste ale unui cercetător cu multă greutate,
angajat în acest proces<a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RM; padding: 0in;"><span style="color: blue;">[2]</span></span></span></span></span></a>.
Ei bine, la începutul anului 2012 observaţiile identificase-ră un total de 758
de planete extrasolare, din care patru sunt totuşi considerate locuibile<a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RM; padding: 0in;"><span style="color: blue;">[3]</span></span></span></span></span></a>.
Valurile publice ale acestor descoperiri, care sugerau că în curând am pute
contacta civilizaţii extraterestre, au fost însă prea mari, având în vedere
dificultăţile practic de netrecut, date de distanţa ce desparte Pământul de
aceste “destinaţii” extrasolare. Practic, călătoria oamenilor, către aceste
planete, este practic imposibil de luat în calcul.<o:p></o:p></span></div>
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;"><o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">Un program spaţial pentru următorii 12 000 de ani</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">Să
luăm un exemplu, o planetă locuibilă a cărei descoperire a fost dată
publicităţii în decembrie 2011. Misiunea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Kepler</i>
a agenţiai americane NASA a descoperit această planetă care pare să respecte
condiţiile fizice necesare vieţii. Ea orbitează în jurul unei stele <i style="mso-bidi-font-style: normal;">G5</i>, situate la 600 de ani lumină de
Terra. Potrivit observaţiilor, planeta este situată mai aproape cu 15% de
steaua ei, comparativ cu distanţa dintre Pământ şi Soare, Şi, cum steaua
aceasta, G5, pare să fie cu 25% mai puţin strălucitoare decât soarele, planeta
pare să aibă la suprafaţa ei o temperatură medie de 22 <sup>o</sup>C, şi un
“an” în durată de 290 de “zile”, luând în consideraţie mişcarea de rotaţie şi
cea de revoluţie a planetei în jurul stelei<a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RM; padding: 0in;"><span style="color: blue;">[4]</span></span></span></span></span></a>.
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">În
exerciţiul acesta, care imaginează o călătorie până la această planetă, situată
aşadar la 600 de ani lumină, luăm în calcul o deplasare foarte rapidă, ca să
avem succes, să ajungem cât mai repede. Să spunem că putem atinge 10% din
viteza luminii. Presupunerea aceasta este foarte optimistă, în raport cu tot
ceea ce a reuşit să realizeze tehnologia actuală. Ei bine, chiar şi aşa, o
misiune care să exploreze o astfel de planetă ar fi în continuare imposibilă, pentru
că ea nu ar putea să dureze mai puţin de câteva mii de ani! </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Să facem un calcul concret.
O zecime din viteza luminii ar însemna 108 000 000 km/oră. Ca să ne dăm seama
de faptul că un vehicul cu o astfel de viteză depăşeşte, de departe, tot de
ceea ce a fost realizat până acum, din punct de vedere tehnic, putem oferi
câteva exemple. Viteza cea mai mare atinsă de un vehicul cosmic la ieşirea din
sfera de atracţie a Terrei a fost de 57 600 km/oră, în cazul misiunii <i style="mso-bidi-font-style: normal;">New Horizons</i>, în ianuarie 2006, misiune
care vizează “planeta” Pluto, viteza aceasta fiind măsurată în raport cu Terra.
Vehicolul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Voyager 1</i> călătoreşte cu o
viteză şi mai mare, îndepărtându-se de Soare cu 62 100 km/oră. Aceste viteze
sunt depăşite de cele ale vehicolele misiunii <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Helios</i> care orbitează în jurul Soarelui, având, în unele porţiuni
ale traiectoriei lor eliptice, chiar şi 250 000 km/oră. Cea mai mare viteză a
unui vehicul spaţial cu oameni la bord, la intrarea în atmosfera terestră, pare
să fi fost atinsă la misiunea Apollo 10, anume 39 885 km/oră. Viteza cea mai
mare înregistrată la intrarea în atmosfera terestră a unui vehicul fără oameni
la bord, a fost atinsă la o misiune <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Stardust</i>
menită să colecteze date despre comete, anume 46 660 km/oră. În fine, viteza
cea mai mare înregistrată la intrare în atmosfera unei planete din întreg
sistemul nostru solar, a fost cea atinsă în cadrul operaţiei de prăbuşire
controlată a vehicului <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Galileo</i> în
atmosfera planetei Jupiter, respectiv 173 770 km/oră. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acestea sunt cele mai
mari viteze atinse până acum de vehiculele construite de om. În comparaţie cu
cea mai mare dintre aceste viteze atinse de un vehicul construit pe Terra, a
zecea parte din viteza luminii este de aproape 500 de ori mai mare! Chiar şi
aşa, imaginând un vehicul care să transporte oameni, şi care să se deplaseze cu
o viteză de 500 de ori mai mare decât cel mai rapid vehicul cosmic construit
vreodată de om, durata călătoriei plână la planeta aleasă în exemplul nostru,
ar fi peste limitele vieţii omeneşti şi mult peste un anumit orizont de
aşteptare rezonabil la nivelul întreagii umanităţi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cu o zecime din viteza
luminii, un echipaj plecat în 2050 de pe Pământ, într-o misiune către planeta
locuibilă a stelei G2, ar face 6000 de ani până la destinaţie (!), iar, dacă
misiunea cuprinde şi întoarcerea pe Terra, echipajul ar ajunge pe Pământ după
12 000 de ani de la plecare, în anul 14 050!</span><a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RM; padding: 0in;"><span style="color: blue;">[5]</span></span></span></span></span></span></a><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;"> </span><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">Misiune spirituală în spaţiu: universul e transportat
simbolic în minte</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">Aşadar,
distanţele care ne despart de aceste planete extrasolare sunt atât de mari,
încât cercetătorii nu pot fi decât prudenţi şi realişti. Într-o cheie
simbolică, s-ar putea spune că ele ne încredinţează de limitele mobilităţilor
noastre cosmice. Distanţele acestea fac aproape derizorii intenţiile de
cucerire ale spaţiului, şi arată că nu explorarea directă, cu “pasul”, este
ţintă ultimă, tangibilă a omului şi a umanităţii, în privinţa locurilor
îndepărtate din Univers. În fine, perspectiva creştină asupra raportului dintre
om şi cosmos se dovedesc aici relevante. Insistenţa cu care aceste strădanii de
explorare a cosmosului revin mereu în centrul preocupărilor omeneşti ar putea
indica un rest din vocaţia noastră primordială, faptul că suntem chemaţi să
“stăpânim” lumea printr-un recurs şa interioritatea noastră care o poate
cuprinde într-un mod spiritual. Nu deplasările, cu vehicule spaţiale, ne aduce
în stadiul de capabilitate cu privire la cuprinderea universului, ci
“scurtătura” abruptă a vieţii duhovniceşti. Prin aceasta cuprindem întreg
universul, într-un fel care ne foloseşte direct, şi care are ecouri în viaţa
noastră de zi cu zi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">În
acest fel, cuprinderea universului se dovedeşte a fi posibilă dincolo de
distanţele cosmice de netrecut, întrucât omul poate depăşi depăşi orice
distanţă şi orice durată prin spirit<a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftn6" name="_ftnref6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RM; padding: 0in;"><span style="color: blue;">[6]</span></span></span></span></span></a>.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
</div>
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Pioneer 10</i>, un robot de 250 de
kilograme, e primul vestitor al umanităţii lansat în spaţiul Cosmic în 1970. El a
ajuns acum la o distanta de 100 UA (1 UA – unitate astronomica, măsurând în jur
de 150 de milioane de kilometri, distanţa media dintre Pământ şi Soare).
Pioneer 10, ca şi Pioneer 11, posedă un disc de aur pe care sunt imprimate
imagini de pe Terra, înfăţişând un bărbat şi o femeie, precum şi indicii
privind amplasamentul planetei noastre în Calea Lactee, adresat civilizaţiilor
extraterestre. </span><br />
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;"><o:p></o:p></span><br />
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Voyager 1</i> (aprox. 720 de
kilograme), lansat în 1977, este cel mai indepartat spaţial dintre toate obiectele
contruite de om, ajungând la aproximativ 112 UA distanţă faţă de Soare, ceea ce
înseamnă aproape 15 miliarde de kilometri distanţă de Terra. Ea va rămâne cea
mai îndepărtată sondă de Terra, pentru că se îndepărtează cel mai repede de
noi, 17 km</span><span lang="EN-GB" style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">/</span><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">secund</span><span lang="RO" style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">ă</span><span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;">.
Sonda are un disc de aur pe care sunt imprimate imagini şi sunete de pe Terra,
în forma unui mesaj adresat civilizaţiilor extraterestre. <o:p></o:p></span><br />
<br />
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;"><em>Voyager
1 </em>încă mai trimite semnale spre Pământ, informaţii despre zonele din sistemul
solar pe care le traversează. Semnalele trimise de Voyager fac acum 14 ore până
să fie receptate de cercetători pe Pământ. În 2015 sonda va depăşi marginile
sistemului solar, putând transmite primele date culese direct din spaţiul
interstelar. Se estimează că în 2020 energia lui Voyager 1 se va termina, şi
robotul terestru va fi înghiţit de întunericul spaţiului.</span><br />
<br />
<span style="border: 1pt windowtext; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: 0pt; mso-ansi-language: RM; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0in; mso-fareast-language: RM; mso-no-proof: no; padding: 0in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">New Horizons</i>, o altă sondă,
lansată în 2006, a trecut de Uranul, în 2011, şi este estimată să ajungă în
vecinătatea lui Pluto în 2015. Ea se îndepărtează rapid de Terra, fiind estimat
că va părăsi sistemul solar în 2029.<o:p></o:p></span><br />
<br />
------------------------------------------------------------------------------------------<br />
<br />
<div style="mso-element: footnote-list;">
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="font-size: x-small;"><a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif";"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif"; letter-spacing: -0.3pt;"><span style="color: blue;">[1]</span></span></span></span></span></span></a><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif";"> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Cf</i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; letter-spacing: -0.1pt;">.</span></i><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; letter-spacing: -0.1pt;"> Dimitar D. Sasselov, „Extrasolar planets”, în rev. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Nature</i>, vol. 451, 3 ianuarie 2008, pp.
29-31.</span></span><br />
<a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref2" name="_ftn2" style="font-size: small;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-AU"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-AU" style="font-family: "Times New Roman","serif"; letter-spacing: -0.3pt;"><span style="color: blue;">[2]</span></span></span></span></span></a><span lang="EN-AU" style="font-size: x-small;"> Vezi </span><span lang="RO" style="font-size: x-small;">„Planetele
extrasolare şi miracolul vieţii extraterestre”, în <i>Lumina de Duminică</i>, 6 februarie 2011, şi </span><span lang="EN-US" style="font-size: x-small;">[online] <span style="color: blue;"><a href="http://www.ziarullumina.ro/articole;1861;1;51934;0;Planetele-extrasolare-si-miracolul-vietii-terestre.html">http://www.ziarullumina.ro/articole;1861;1;51934;0;Planetele-extrasolare-si-miracolul-vietii-terestre.html</a></span></span><br />
<a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref3" name="_ftn3" style="font-size: small;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif"; letter-spacing: -0.3pt;"><span style="color: blue;">[3]</span></span></span></span></span></a><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small;">Este vorba despre </span><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small;"><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/HD_85512_b"><span style="color: blue;">HD
85512 b</span></a>, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Gliese_581_d"><span style="color: blue;">Gliese
581 d</span></a>, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Kepler-22b"><span style="color: blue;">Kepler-22 b</span></a>,
şi <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Gliese_667"><span style="color: blue;">Gliese 667C c</span></a> ,
menţionate în <i>Habitable Exoplanets
Catalog</i>, susţinut d Universitatea Puerto Rico, Arecibo, </span><span lang="EN-GB" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small;">[online] <a href="http://phl.upr.edu/projects/habitable-exoplanets-catalog"><span style="color: blue;">http://phl.upr.edu/projects/habitable-exoplanets-catalog</span></a>,
data consult</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small;">ării: 10 februarie, 2012.</span><br />
<a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref4" name="_ftn4" style="font-size: small; text-indent: 27pt;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif";"><span style="color: blue;">[4]</span></span></span></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small; text-indent: 27pt;"> Cf. „First Habitable-Zone Super-Earth Discovered in
Orbit Around a Sun-Like Star”, în <i>Sciencedaily</i>,
5 decembrie 2011, </span><span lang="EN-GB" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small; text-indent: 27pt;">[online] http://www.sciencedaily.com/releases/2011/12/111205140525.htm,
data consult</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small; text-indent: 27pt;">ării: 10 februarie 2011.</span><br />
<a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref5" name="_ftn5" style="font-size: small; text-indent: 27pt;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; letter-spacing: -0.3pt;"><span style="color: blue;">[5]</span></span></span></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small; text-indent: 27pt;"> Pentru mai
multe informaţii, vezi <i>The Encyclopedia
of Science</i>, [online] http://www.daviddarling.info/encyclopedia/F/fastest_spacecraft.html,
data consultării</span><span lang="EN-US" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small; text-indent: 27pt;">:</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: x-small; text-indent: 27pt;"> 12 februarie, 2011.</span><br />
<span style="font-size: x-small; text-indent: 27pt;"><a href="http://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=9066875722082835900#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif"; letter-spacing: -0.3pt;"><span style="color: blue;">[6]</span></span></span></span></span></a><span lang="EN-AU" style="font-family: "Cambria","serif";"> Pr. Dumitru
Stăniloae, </span><i><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif";">Teologia
Dogmatică Ortodoxă</span></i></span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; text-indent: 27pt;"><span style="font-size: x-small;">, vol. I, Editura IBMBOR, Bucureşti,
1996, p. 142.</span></span></div>
</div>
</div>
Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-16905670676584665032012-01-03T12:51:00.000-08:002012-01-03T12:59:09.484-08:00Feeling angry? Say a prayer and the wrath fades away, study suggests<a href="http://www.sciencedaily.com/releases/2011/03/110321134714.htm#.TwNqQ9R-JA0.blogger">Feeling angry? Say a prayer and the wrath fades away, study suggests</a><br /><br />In ultimii ani, instrumentarul de investigatie medicala s-a imbunatatit foarte mult. Exista acum posibilitati extraordinare de vizualizare, in timp real, si in detaliu a proceselor neurofiziologice, incat s-au putut scoate la iveala indicii convingatoare privind efectele vietii spirituale asupra creierului, asupra sistemului nervos in ansamblu.<br /><br />Pe acest drum, deschis de tehnologii imagistice, in ultimii ani s-au produs rezultate semnificative care arata ca viata spirituala modeleaza starile emotionale si sanatatea in general. Rezultate de acest fel ne indica faptul ca viata spirituala reprezinta un aspect important, ce merita luat in discutie, chiar si numai din perspectiva aceasta a realizarii unui bun control emotional sau a sanatatii fiziologice.Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-25213065791622121742011-04-08T21:46:00.000-07:002011-04-08T22:02:40.499-07:00Convingerile ne structureaza creierul.<h1 id="headline" class="story"><span style="font-size:85%;"><a href="http://www.sciencedaily.com/releases/2011/04/110407121337.htm">Political Views Are Reflected in Brain Structure</a></span></h1><span style="font-size:100%;"> </span> <p id="first"><span class="date">ScienceDaily (Apr. 7, 2011)</span> — We all know that people at opposite ends of the political spectrum often really can't see eye to eye. Now, a new report published online on April 7th in <em>Current Biology</em>, reveals that those differences in political orientation are tied to differences in the very structures of our brains.</p><p>S-ar cuveni deci o anumita grija in privinta convingerilor pe care le acumulam in viata.<br /></p>Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-64912686606322227802011-03-19T23:50:00.000-07:002011-03-19T23:52:27.550-07:00Noi rezultate privind neuroplasticitatea<div><a href="http://www.sciencedaily.com/releases/2011/03/110318091014.htm">New insight into the brain's ability to reorganize itself</a></div><div><br /></div>ScienceDaily (2011-03-19) -- New research brings scientists one step closer to to isolating the mechanisms by which the brain compensates for disruptions and reroutes neural functioning -- which could ultimately lead to treatments for cognitive impairments in humans caused by disease and aging.Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-9066875722082835900.post-66952447425799277892010-06-26T13:53:00.000-07:002010-06-26T13:53:53.230-07:00Behavior breakthrough: Like animals, plants demonstrate complex ability to integrate information<a href="http://www.sciencedaily.com/releases/2010/06/100624144057.htm">Behavior breakthrough: Like animals, plants demonstrate complex ability to integrate information</a>Adrian Sorin Mihalachehttp://www.blogger.com/profile/16634400076444751519noreply@blogger.com0